De ce sunt mobilizați rezerviștii din Galați și Brăila? Cele două orașe sunt în zona vulnerabilă a României, „Poarta Focșanilor”

Exercițiul de mobilizare a rezerviștilor a fost demarat la Galați și Brăila pentru că cele două orașe sunt cele mai estice puncte ale „Porții Focșanilor”, cea mai vulnerabilă zonă a României și Flancului Estic al NATO la un atac al Rusiei.

În aceste zile, aproximativ 600 de rezerviști din Galați și Brăila participă la Exercițiul de mobilizare „MOBEX BR-GL-24” în cadrul căruia au fost luați în evidență și după verificările medicale și psihologice au participat, la Poligonul Smârdan, la primul exercițiu de trageri cu muniție de război.

„Exercițiul de mobilizare pentru verificarea stadiului pregătirii populației, economiei și teritoriului pentru apărare – MOBEX BR-GL-24” este condus de Ministerul Apărării în cooperare cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat, MAI, SRI și STS.

„Pe timpul antrenamentului, o parte din militarii rezerviști, cuprinși în planurile de mobilizare, va fi chemată la unități militare în vederea efectuării unor activități specifice de pregătire. În programul militarilor rezerviști este planificată o secvență de antrenament în Poligonul de tragere Smârdan, județul Galați”, se spune în comunicatul Ministerului Apărării.

O explicație că Galațiul și Brăila sunt primele județe în care e demarat exercițiul de mobilizare a rezerviștilor are legătură cu faptul că, în condițiile războiului din Ucraina, Galațiul și Brăila sunt orașele cele mai apropiate de granița cu Ucraina, dar sunt și punctele estice ale „Porții Focșanilor”, zona cea mai vulnerabilă a României, dar și a Flancului Estic al NATO, la un atac al Rusiei.

Potrivit analiștilor militari, la situația din 2021, adică de înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, în cazul unui atac al Rusiei asupra României prin zona „Poarta Focșanilor”, armata rusă ar fi ocupat Bucureștiul în 24 de ore.

„Cea mai îngrijorătoare este o operațiune terestră a Rusiei prin Poarta Focșanilor, care este considerată cel mai critic punct pentru apărarea României, dar și cel mai slab element al frontierelor NATO. Este vorba de o parte a teritoriului României, cuprinsă între Dunăre și Siret. Potrivit experților militari, armata rusă, poziționată pe coasta de nord-vest a Mării Negre, ar ajunge la București în 24 de ore”, declara generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA în Europa și Africa și fost comandant al trupelor NATO.

Scenariu de război la „Poarta Focșanilor”

Potrivit strategilor militari, punctul slab al apărării NATO pe Flancul de Est este „Poarta Focșanilor”, zona dintre Focșani, Buzău, Brăila și Galați. Nu este o noutate că acesta este principalul punct vulnerabil a României, acum și al NATO, pentru că și în timpul Primului Război Mondial „Poarta Focșanilor” era apărată de celebrele fortificații Focșani – Nămoloasa – Galați.

În 2021 a fost dat publicității un studiu de mobilitate militară a trupelor NATO, care avea la bază mai multe analize și dezbateri organizate de think-tank-ul american CEPA, în care au fost luate în calcul mai multe scenarii de conflicte. Pentru a verifica cum funcționează mobilitatea trupelor NATO, CEPA a coordonat cinci scenarii de mobilitate în situații de război, la care au participat zeci de oficiali militari din NATO și UE, precum și experți civili în domeniul apărării. Trei dintre aceste scenarii au vizat ruta Nordic-Baltică (Norvegia – Suedia – Estonia), coridorul Suwalki (Polonia), Balcanii de Vest și Libia.

Cel de al patrulea scenariu de război, analizat la Academia Forțelor Terestre din Sibiu, a vizat un posibil atac din partea Rusiei la adresa României și situația din unul din punctele militare strategice, „Poarta Focșanilor”.

„Scenariul s-a concentrat pe faimoasa Poartă a Focșanilor și asupra reliefului foarte dificil, obstacolelor puse de munții Carpați și apoi de fluviul Dunărea, care este un obstacol, dar și ceva care ne ajută”, a explicat generalul Ben Hodges, fost comandant al trupelor Statelor Unite în Europa și al trupelor NATO, despre scenariul de război analizat la Sibiu.

„Poarta Focșanilor” este o zonă care se întinde în patru județe, Vrancea, Galați, Brăila și Buzău și se află în sudul zonei operaționale de est a României. Are o lățime de circa 85 de kilometri și merge în adâncime circa 60 de kilometri, pe direcția Ianca (Brăila) – Nămoloasa (Galați) – Cudalbi (Galați). Limitele geografice ale „Porții” sunt Râmnicu Sărat (Buzău) – Odobești (Vrancea) – Panciu (Vrancea) la vest și Tichilești (Brăila) – Brăila – Galați – Foltești (Galați) și cursurile Prutului și Dunării la est. La sud, limitele sunt Râmnicu Sărat (Buzău)- Sutești (Brăila) -Tichilești (Brăila), iar la nord zona e limitată de localitățile Panciu (Vrancea) – Tecuci (Galați) și Foltești (Galați).

Această zonă a fost apărată în perioada Primului Război Mondial de „Linia fortificată Focșani – Nămoloasa – Galați”, fortificații permanente construite în perioada 1883-1885 la inițiativa Regelui Carol I, cu scopul realizării unei linii defensive puternice în „Poarta Focșanilor”, în cazul unei agresiuni externe.

România singură ar pierde lupta cu Rusia într-o zi. Lipsa infrastructurii ține NATO departe

În urma simulării de război, concluzia analiștilor militari a fost că forțele armate ale României ar fi învinse încă din prima zi a unei invazii din partea Rusiei, iar „Poarta Focșanilor” este punctul slab al României și implicit al Flancului Estic al NATO.

Potrivit studiului, importanța strategică a acestei zone este dată de faptul că trupele care vin din est pot ataca ușor Bucureștiul de la nord și de aici pot ataca statele din Balcani, dar și invers – dacă atacă din sud, inamicii pot pătrunde ușor pe aici către Europa Centrală.

Ca să poată proteja acest punct strategic, trupele NATO ar trebui să ajungă rapid în zonă, pentru că fără susținerea Alianței forțele armate ale României ar fi învinse de Rusia încă din prima zi, însă principala problemă în calea mobilității militare a NATO este lipsa infrastructurii din România.

„România trebuie să investească în infrastructura ei, lucru care nu se întâmplă. Inițiativa celor Trei Mări poate juca un rol de coordonare foarte util, pentru a se asigura că este vorba de investiții raționale, care să aibă ca rezultat conectivitatea care este necesară”, a declarat Phillip Petersen, președintele Centre for the Study of New Generation Warfare și coordonatorul grupului de lucru de la Sibiu pe scenariul de mobilitate privind „Poarta Focșanilor”.

Potrivit acestuia, sunt necesare investiții în infrastructura rutieră și feroviară care conectează zona la restul teritoriului. „Problema este că trebuie să traversezi multe râuri ca să ajungi și apoi să ieși de pe acel câmp de luptă. Deci rezolvarea greutăților care țin de calea ferată și de transportul rutier, pentru a ajunge la acest câmp de luptă, este o provocare de investiții pe termen lung. Pentru că s-a făcut foarte puțin în această privință”, a mai adăugat Phillip Petersen.

Cum ar arăta o zi de război în principalul punct strategic din România

Simularea de război analizată la Academia Forțelor Terestre din Sibiu de zeci de oficiali militari din NATO și UE pe zona „Poarta Focșanilor” a demonstrat necesitatea folosirii de către România a elicopterelor de atac, a apărării antiaerine și dronelor pentru supraveghere și recunoaștere. Însă, chiar și în acest context, rezultatul simulării a fost pierderea luptei cu Rusia încă din prima zi.

„Forțele curente ale României, în ciuda determinării și curajului, nu vor putea să respingă atacul inițial al inamicului, atât din direcția Moldovei, cât și a unei operațiuni de coastă (pe mare – n red). Forțele Navale românești și bateriile de coastă s-au dovedit cu mult în urma a ceea ce le-ar face relevante operațional, în termeni de performanță, și ar beneficia foarte mult de pe urma achizițiilor planificate pentru rachete și radare”, se spune în studiul menționat.

Vestea bună. Cu sprijin NATO, „Poarta Focșanilor” poate deveni „o zonă de ucis pentru tancuri”

Simularea a luat în considerare și un scenariu cu o forță militară a României modernizată, dotată cu sisteme lansatoare de rachete și elicoptere de atac, care beneficiază și de susținerea trupelor NATO. În aceste condiții, situația s-a schimbat în totalitate, iar „Poarta Focșanilor” și-a dovedit utilitatea strategică, devenind pentru inamic o capcană din care nu a mai putut scăpa.

„Experții români au privit la <<pâlnia>> lungă de 150 de kilometri, formată de râul Siret la nord, de râul Buzău la Vest, de Dunăre la Est și de râul Ialomița la Sud, ca pe o capcană unde nu ai unde să te ascunzi de contraatacul elicopterelor și din cauza barierelor formate de râuri pe toate patru laturile, cu șanse mici de a scăpa. România a închis <<Poarta >> și a transformat-o într-o zonă de ucis pentru tancuri”, se spune în studiu.

Simularea realizată în condițiile ideale, cu o Armată a României modernizată,  dotată cu lansatoare de rachete și elicoptere de atac, dar și susținută de NATO, a făcut ca inamicul să fie respins în 24 de ore. O schimbare la 180 de grade.

În prezent, „Poarta Focșanilor” este supravegheată cu aronave sofisticate  ale forțelor aeriene din NATO

Din 2021, când a fost dată publicității analiza think-tank-ului CEPA și după analiza de la Academia Forțelor Terestre de la Sibiu situația s-a schimbat. Între timp, după izbucnirea războiului din Ucraina au fost dislocate în România importante efective ale trupelor statelor NATO. În acest moment, în România sunt peste 5.500 de militari NATO, dintre care cel puțin 2.000 din Statele Unite.

Dar, chiar și în prezența acestor trupe NATO, „Poarta Focșanilor” a rămas principala zonă vulnerabilă a Flancului Estic al NATO. Zona „Porții Focșanilor” este principalul obiectiv al misiunilor de supraveghere din spațiul aerian al României cu unele dintre cele mai sofisticate avioane de recunoaștere.

Printre acestea se află „Boeing RC-135W”,  un avion de spionaj electronic, care are o autonomie de zbor de 6.500 km și poate zbura la 50.000 de picioare, adică 15.000 de metri. Poate detecta de la altitudinea de 15.000 de metri poziția unui tanc sau a unui grup de blindate pe baza emisiilor electromagnetice ale acestora. Are un echipaj format din 30 de militari, dintre care 5 pentru pilotaj, restul militarilor fiind operatorii echipamentelor de comunicații și spionaj.

Avionul „Boeing E-3 Sentry” este un comandament cibernetic al operațiunilor militare de la sol sau de pe mare. Este un tip de aeronavă de avertizare și control (AEW&C) dezvoltată de Boeing. „E-3 Sentry” se remarcă prin domul radar rotativ amplasat deasupra fuzelajului. Acest tip de avion poate detecta, identifica și urmări forțele inamice aeropurtate departe de granițele statelor NATO și pot direcționa aeronavele interceptoare către aceste ținte.

„RQ-4 Global Hawk”(„Northrop Grumman RQ-4 Global Hawk”)este un avion militar fără pilot, carepoate supraveghea de la 16.000 de metri zone de până la 100.000 de kilometri pătrați. Poate rămâne în aer timp de 36 de ore. Capacitățile superioare de supraveghere ale aeronavei permit țintirea mai precisă a armelor de la sol și o mai bună protecție a forțelor prietene.