De ce zboară paralel în România avioanele F-35 față de cele din Belgia

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT),  în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au aprobat ieri achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35 pentru modernizarea Forțelor Aeriene Militare.  

„Aceste avioane, dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, capacitate de schimb de informaţii criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaţionale a câmpului de luptă, precum şi cu muniţii inteligente de înaltă precizie, permit realizarea şi menţinerea superiorităţii aeriene, condiţie obligatorie pentru asigurarea suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi, la nevoie, pentru apărarea acestuia”, se menționează în comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Numai că nimeni nu a spus de unde vor fi achiziționate aceste avioane, la ce prețuri, când vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Militare, dar mai ales, cât ne va costa mentenanța, cheltuiele de zbor, pregătirea piloților și eventualele reparații.

Toate aceste mici ”amănunte” fac ca achiziționarea acestor avioane de ultimă generație să pară cam același scenariu ca la ”telenovela” corvetelor militare sau Bechtel. Însă, membrii CSAT, dar mai ales președintele Klaus Iohannis, ar fi putut învăța din lecția deschisă a Belgiei privind achiziționarea de către armată a 34 de avioane F 35, dar mai ales despre modul cum au abordat această problemă.

Anul trecut, pe 17 iunie, cotidianul Le Soir relata despre faptul că prin achiziționarea de avioane F-35, profiturile  economice au fost mult mai mici decât cele estimate și promise de Guvern, adică de circa 3,69 de miliarde de euro. Era vorba de o abordare inedită a modului de derulare a acestei afaceri, ceea ce la noi este subiect tabu. Le Soir scotea în evidență faptul că achiziționarea a 34 de avioane F-35 de către armată a adus companiilor belgiene până la acea dată un profit de 700 de milioane de euro, mult mai puțin decât cele 3,69 miliarde de euro promise de fostul ministru al Economiei Kris Peeters. Dar mult mai interesant este faptul că o parte din această rentabilitate a investiției a fost oferită companiilor belgiene prin participarea la dezvoltarea avioanelor F-35.

Astfel, compania Asco din Zaventem câștigase un contract pentru fabricarea unei piese de titan a aripii în 2017. O altă parte urma să meargă către companii dedicate întreținerii avioanelor de luptă, lucru pe care compania valonă Sabca l-a făcut de mult pentru F- 16 belgian. Dar, conform documentelor furnizate de FPS Economie, în martie 2022, randamentul era până atunci scăzut cu 700 de milioane de euro, adică mai puțin de 20% din ceea ce a fost promis.

Ca atare, FPS Economy, estima că se ajunge totuși la o rentabilitate totală de 1,85 miliarde de euro. Practic, Belgia a condiționat achiziționare celor 34 de F-35 de o rentabilitate a companiilor belgiene implicate în derularea acestei afaceri. Ori la noi, nimeni nu vorbește de implicare unor companii românești în această afacere de zeci și sute de miliarde de euro. De ce oare?