De la babe adunate și pe la tineret date…

Superstiții. Despre ele ziceam. Păi da, superstiţii adunate de la babe… Că, na, cine să mai știe azi ziceri vechi, de când lumea, și idei, și preconcepții, și tradiții, dacă nu babele… Ceasul rău, pisica neagră, cum ar veni… Acuma, de-o fi aşa cum cred oamenii noștri, deodată cu veacul și cu veacurile, de n-o fi, habar n-am.

Zic doar să punem superstiţiile astea adunate de pe la babe, şi nu numai, pe tapet. Să le spunem cu vorbe în cele ce urmează. Mda… Să afle despre ele şi mlădiţele neamului care vin din urmă. Cică dacă spargi oglinda, e prăpăd. Şapte ani de ghinion, de nici laptele în oală nu se prinde! Și, desigur, ghinionul ăsta îl depășește considerabil pe cel al președintelui Iohannis. Hei, fată frumoasă, ia lenjeria intimă pe dos, ca să nu te mai deochi, când te soarbe vreun hăndrălău din priviri! Şi, atenţie, dacă te-mpinge belzebut să mănânci direct din oală, să nu pui în farfurie, ca tot omul, mâncarea, plouă la nunta ta. Cu spume. Ca pe vremea lui Manole, meșterul Manole. De n-o fi chiar ca pe timpul lui Noe! Dacă îţi ard obrajii, te vorbeşte cineva de rău. Şi, zic babele, e musai s-o zici p-aia cu să-mi mănânce fundul, dacă mă vorbeşte de rău și n-are loc de mine. Aşa zice tradiţia, parol, nu eu… Verşi sarea, gata, te cerţi. Ei, şi nu sta în colţul mesei, că nu te mai măriţi, nu te mai ia nimeni! Dacă ai strungăreaţă – lumea satului se uită şi la asta – ehei, cică îţi cam place iubitul. Iubeala… Şi dacă mai ai şi vârtejuri în cap, ţii mai mulţi bărbaţi. Te mănâncă talpa piciorului, faci drum. A, nu te apuci în locul celor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale să încropeşti de niscaiva căi de acces prin ţărişoară, recte, nu știu, autostrăzi, ci, pur şi simplu, pleci într-o călătorie. Nu-ţi tăia unghiile seara, că mor oile. Cine mai are… Și dacă mai are cineva… Dacă speli rufe lunea, ai încurcat-o, te urăşte lumea. Aşa că, lasă-le pe marţi. Că e înainte de miercuri și e ziua mai lungă. Dacă drumul e cu crăpături – aş actualiza zicerea şi aş adăuga gropi – ocoleşte-le, nu le sări, că aduce ghinion să le sari. Başca faptul că poţi să-ţi rupi partea dorsală, dacă nu e bună săritura. Acuma, na, cei mai mulți dintre noi facem sporturi d-astea, mai moderne, aruncatul cu privirea, fuga de răspundere, săritul peste mese… Și e firesc să avem grijă la sărituri. Uite, ca să fim și pozitivi, nu doar cu ghinionul legat de dește… Cică dacă scapi o cratiţă jos şi ea se opreşte cu gura în jos, îţi găseşti iubit. Puşchea pe limbă, totuși, că mai sunt şi femei măritate la cratiţă! Mai ales măritate… E ghinion mare – aoleu, iar! – zice-se, dacă dai laptele în foc. Plus că, afirmă doamnele venerabile de pe la țară, crapă ugerul vacii şi nu mai poate fi mulsă. Te mănâncă nasul, te cerţi ori iei, Doamne fereşte, bătaie. Acuma, părerile sunt împărţite, căci mai sunt şi dintre cele care spun că, mâncărimea de nas înseamnă, musai, bucurie. Dacă scapi lingura jos, zic babele că îţi vine iubitul de departe. Unii ar vorbi despre neîndemânare la bucătărie. Nu da săpunul în mână cuiva, că e – şi ăsta! – semn de ceartă. Nu te şterge odată cu altcineva pe prosop, ca e hai mare pe urmă. Multă ceartă la noi, la români… Bagă o rămurică de busuioc în portofel, că ai noroc la bani. Dă-te trei paşi înapoi şi scuipă peste umăr, ptiu, ptiu, dacă te întâlneşti pe drum cu popa. Să nu dai cuiva foarfeca din mână, că e ceartă cu bărbatul. Dacă te-ai apucat de cusut ceva la un obiect de vestimentaţie cu care eşti îmbrăcat, să ţii o aţă în gură, că altfel îţi coşi minţile şi norocul. Să nu laşi masa nestrânsă după ce ai mâncat, că stă Maica Domnului în genunchi. Să nu arunci pâinea, că plânge Fecioara Maria de ea. Nu-i vorbă, că la ce foame e pe la noi, și se mai face, nu mai aruncă nimeni nicio firimitură. Şi altele: să începi măturatul dinspre uşă spre restul camerei, ca să vină lumea la tine şi casa să-ţi fie plină de prieteni. Dacă cineva îţi iese cu găleata goală în cale, înseamnă că o lungă perioadă viaţa îţi e seacă. Să nu tai unghiile copilului până la botez, că fură. Nu amesteca în oală cu cuţitul, că ţi se pune junghi la lingurică. Dacă scapi pieptenele jos, calcă pe el de trei ori, căci altfel păţeşti o mare ruşine. Dacă te mănâncă urechea, plouă. Şi nu te scărpina cu beţigaş cu un singur capăt acoperit, că faci buba, ca, pe vremuri, Băsescu. Nu mătura pe cineva, că nu se mai căsătoreşte. Nu merge încălţat doar cu un pantof, că moare cineva. Dacă ai vărsat apă pe podea, nu o şterge cu piciorul, că dai cu piciorul norocului. Nu fluiera în casă, că rămâne pustie. Nu sta pe prag, că nu mai vine ursitul. Dacă te împiedici şi cazi, bat clopote de nuntă, gata, te căsătoreşti. Nu mânca din farfuria pusă în poală, că îţi mănânci norocul. Dacă te întorci din drum, îţi merge rău toată ziua. Cuţitul cu tăişul în sus înseamnă ceartă în familie. Nu cumpăra hăinuţe copilului înainte să vină pe lume, că se întâmplă nenorocire mare, Doamne fereşte. Să nu se vadă două mirese, că uneia îi moare copilul la naştere. Şi nu pleca din casă păşind cu stângul, ia cadenţa, ca la armată: dreptul, dreptul, drept, stâng, dreptul… Nu târşâi picioarele, că se sperie norocul şi fuge. Deh, superstiţii de la ţară… Şi să nu uităm de cele deja celebre, despre care au auzit şi copiii pe la sânul mamei lor: marţi, trei ceasuri rele, data de 13 care aduce ghinion, pisica neagră, trecutul pe sub scară, cucuveaua care cântă sau câinele care urlă…

Acuma, dacă e aşa sau nu, ştie, cum ziceam şi mai sus, numai spuma cerului albastru. Ori, din contră, neamul lui Scaraoschi, de la cazanele cu smoală. Dar e bine, poate, să ştim, să ne amintim, să vedem şi cum mai gândesc, azi, oamenii de la ţară. Cum mai e, în fond, în contemporaneitate, viaţa la ţară…