De la frunza de dud, la mătasea naturală, via viermii de mătase

Am vorbit, ironic, despre dude și alte fructe și mi-am adus aminte cum, pe vremuri, creșteau oamenii pe aici, pe la noi, viermi de mătase. Ce legătură este între dude și viermii de mătase? Una foarte simplă și esențială. Ambii creșteau, cum e vorba aia, la același sân. Dudele în dud, viermii de mătase din frunza dudului.

Ou, larvă, crisalidă, fluture

Nu de frunza frăsinelului e vorba în acest text, ci de frunza de dud. Căci, dacă tot m-a trăsnit aducerea aminte, hai să vedem ce și cum e cu viermii de mătase. Umpleam, pe când eram la școală, noi, copiii acelei epoci, mesele acoperite cu ziare din laboratoare, cu frunze de dud. Și asta pentru că școala creștea viermi de mătase. Hai mare! Căci, toți duzii din sat erau… luați la scărmănat. Zic că erau lăsați în crengile goale, pentru că frunzele, toate, le adunam noi, care cum și când îi venea rândul, că făceam de serviciu la viermii de mătase. Duzii nu erau în număr așa de mare ca zarzării sau merii. Așa că, orice dud cu frunza lui, devenea potențială țintă. Era jale mare dacă nu erau saci plini cu frunze de dud în sălile în care erau viermii de mătase. Atâta ne trebuia, să moară vreunul de inaniție, înainte să dea firul prețios de mătase. Erau, îmi amintesc, mari, mari mâncători de frunze de dud, viermii de mătase. Altă treabă ori responsabilitate nu aveam cu ei, în afară de asigurarea hranei. Din când în când, mai deschideam, când era aerul închis, vreo fereastră. Dar nu prea mult, că-i trăgea curentul, ca pe Băsescu.

Pe atunci, nu știam noi prea multe despre ei și despre mătasea care iese din firul făcut de ei. Bine, eu nici acum nu știu prea multe, dar, iaca, m-am documentat. Un ou, atât e la început. Din el iese larva și, în vreo 30 de zile cât trăiește – și, da, mănâncă frunze de dud – țese, că nu găsesc altă rimă, fir magic de mătase. E, practic, trocul pe care natura îl face în univers: sfârșește viața viermelui de mătase, dar începe cea a mătăsii naturale, atât de îndrăgită de doamnele stilate. Iar etapele de viață ale viermelui de mătase sunt așa: ou, larvă, crisalidă, fluture. Și, desigur, mătase. Albi, cel mai adesea, viermii de mătase ascund în corpul lor gogoșile pentru mătase. Pe ele e musai să le aduni de pe crisalidă în câteva zile, căci există riscul deteriorării gogoșii și, implicit, firului de borangic aflat aici. Aflu acum, din documentarea inițiată, că, oamenii de știință afirmă că mătasea e cu atât mai valoroasă, cu cât frunzele de dud au fost mai verzi și mai multe și viermii s-au înfruptat din ele cu poftă.

Prețioasa mătase naturală

Mătasea naturală, țesătura nobilă și elegantă, este originară din China. Alături de aceasta, mai au producții ridicate de mătase naturală India, Uzbekistan, Thailanda, Brazilia. Mătasea are mai multe forme și texturi, cum ar fi : Mătase Crepe de Chine, Mătase Voal, Mătase Organza, Mătase Georgette, Mătase Satinată sau Mătase Duchesse, Mătase Chiffon, Mătase Charmeuse, Mătase Dupioni, Mătase Fiji, Mătase Habotai, Mătase Noil, Mătase Tussah, Mătase Brocart. Despre unele dintre acestea, se spune că-și schimbă culoarea și finețea în funcție de starea și sentimentele celei – spun celei, pentru că, de regulă, femeile poartă mătase, dar, sigur, și bărbații o apreciază – care o îmbracă. Altfel se reflectă, cică, o bluză ori rochie de mătase și cu totul altfel o cămașă de noapte.

Mătasea naturală se mai folosește la confecționarea parașutelor și îmbrăcarea conductoarelor electrice.