Debandadă financiară la Ministerul Dezvoltării: bilanțuri măsluite, fonduri risipite și programe blocate

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), condus de Cseke Attila, a fost vizat de o misiune de audit financiar realizată de Curtea de Conturi, care a identificat o serie de neconformități semnificative în evidențele contabile ale instituției pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2023.

Auditul a avut ca scop evaluarea corectitudinii situațiilor financiare consolidate ale ministerului, iar concluziile formulate în scrisoarea adresată ministrului Cseke Atilla relevă mai multe deficiențe majore cu impact direct asupra bilanțului instituției și contului de rezultat patrimonial.

​În anul 2023, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a fost condus de doi miniștri:​

• Cseke Attila (UDMR) a ocupat funcția de ministru până în luna iunie 2023. El și-a prezentat bilanțul de activitate pe 14 iunie 2023, la finalul unui mandat de 905 zile. ​

• Adrian-Ioan Veștea (PNL) a preluat conducerea MDLPA începând cu 15 iunie 2023, în cadrul Guvernului condus de Marcel Ciolacu. Anterior, Veștea a fost președintele Consiliului Județean Brașov și primar al orașului Râșnov. ​

11:08, 10.04.2025 • ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Grave nereguli financiare descoperite la Spitalul Universitar de Urgență București

10:46, 08.04.2025 • Dezvăluiri

Contabilitate creativă la Piatra-Neamț, în vremea liberalului Carabelea: abateri de peste 30 de milioane de lei

Reevaluări nerealizate la cursul valutar corect

Prima observație a vizat faptul că MDLPA nu a reevaluat la cursul corect disponibilitățile, creanțele și datoriile exprimate în euro aferente programelor de cooperare teritorială finanțate din fonduri externe nerambursabile. Reevaluarea ar fi trebuit realizată la cursul INFO-Euro din penultima zi lucrătoare a lunii decembrie, conform reglementărilor contabile în vigoare.

Concret, nerespectarea acestei obligații a dus la o subestimare a activelor cu 94,36 milioane lei și o supraestimare a datoriilor curente cu 143,04 milioane lei. De asemenea, veniturile și cheltuielile financiare aferente au fost raportate eronat. Totuși, această deficiență a fost remediată ulterior, odată cu întocmirea situațiilor financiare pentru 31 decembrie 2024.

Tranzacții interne neeliminate în consolidarea bilanțului

A doua deficiență semnalată de Curtea de Conturi se referă la neeliminarea soldurilor rezultate din tranzacții interne în procesul de consolidare a situațiilor financiare. Aceste tranzacții au avut loc între structuri diferite ale ministerului — respectiv Serviciul Certificare (Autoritate de Certificare și Plată) și Serviciul Plăți și Contabilitate Proiecte (Autoritate de Management) din cadrul Direcției Generale Cooperare Teritorială Europeană.

Eroarea a condus la supraevaluarea activelor curente cu peste 134,9 milioane lei, echivalentul în lei a 29,91 milioane euro. Mai mult, s-a constatat că valorile raportate de cele două structuri nu corespundeau între ele, ceea ce indică lipsa unei reconcilieri contabile.

Curtea recomandă completarea procedurilor operaționale privind consolidarea bilanțului și impune inventarierea și reconcilierea soldurilor în valută până la 31 decembrie 2025.

Creanțe istorice nejustificate în evidențele Inspectoratului de Stat în Construcții

Cea de-a treia constatare vizează Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), instituție aflată în subordinea MDLPA. Auditorii au descoperit creanțe în valoare totală de 13,9 milioane lei care nu sunt susținute de documente contabile clare, provenite din activitatea de colectare a cotelor aferente obiectivelor de investiții.

O parte din aceste sume sunt înregistrări vechi, anterioare anului 2020, moment la care s-a schimbat tratamentul contabil aplicat. Problema a fost deja semnalată și în auditul anterior, iar Curtea recomandă accelerarea demersurilor de clarificare și reglare a acestor solduri până la finalul anului 2025.

PNDL I și II: Finalizare sub 70%, după peste un deceniu de la lansare

Potrivit datelor analizate de auditorii publici, la finalul anului 2023, rata medie de finalizare a proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) era de doar 69,91%. PNDL I, lansat în urmă cu aproximativ 11 ani, a înregistrat o rată de finalizare de 82,93%, în timp ce PNDL II, activ de opt ani, se situa la 62,79%.

În cifre absolute, din cele 11.627 obiective finanțate, 3.499 rămâneau nefinalizate la sfârșitul anului 2023. Din cele peste 46 miliarde lei alocate prin aceste programe, aproape 7,7 miliarde lei nu fuseseră încă decontate, în ciuda avansării calendaristice a programelor.

Curtea de Conturi semnalează absența unor indicatori clari de performanță la nivel de program și de proiect, fapt care face dificilă evaluarea eficienței utilizării fondurilor publice.

Anghel Saligny: Grad scăzut de execuție și risc de neimplementare la termen

Programul „Anghel Saligny”, lansat în 2021 și cu alocări totale de peste 65 miliarde lei pentru perioada 2022–2028, se confruntă cu probleme similare. La sfârșitul anului 2023, rata de contractare era de doar 56,36%, iar decontările efective reprezentau doar 4,71% din totalul fondurilor alocate. Doar 950 de obiective din cele 4.852 aveau lucrări efectiv decontate, dintre care aproape jumătate înregistra un stadiu de execuție de sub 10%.

Datele revizuite din luna octombrie 2024 indică o ușoară ameliorare: rata de contractare a crescut la 70,53%, iar rata decontărilor a ajuns la 18,75%. Totuși, Curtea de Conturi atrage atenția că aceste evoluții rămân insuficiente în contextul în care programul trebuie finalizat până în 2028, iar limitările bugetare devin din ce în ce mai presante.

Cauze multiple: blocaje administrative și dificultăți economice

Raportul subliniază mai multe cauze ale întârzierilor, printre care:

• dificultăți în atribuirea contractelor de lucrări și servicii (inclusiv contestații și lipsa ofertelor),

• nerespectarea angajamentelor de către autoritățile locale, cum ar fi lipsa accesului la utilități,

• incapacitatea firmelor de construcții de a livra lucrările la termenele asumate, din cauza lipsei de personal, problemelor financiare sau chiar intrării în insolvență.

Recomandări: sprijin pentru UAT-uri și măsuri coercitive pentru întârzieri

Curtea de Conturi recomandă MDLPA să introducă instrumente de sprijin pentru unitățile administrativ-teritoriale cu capacitate administrativă scăzută și să adopte măsuri legislative care să prevină imobilizarea fondurilor bugetare, inclusiv prin aplicarea de penalități sau ajustări financiare în cazul întârzierii proiectelor.

Totodată, instituția propune introducerea unui mecanism de evaluare ex-post, atât la nivel de program, cât și la nivel de proiecte individuale, cu stabilirea unor indicatori clari de performanță și impact socio-economic.

Termenul propus pentru implementarea acestor măsuri este 31 decembrie 2025.

Programul ANL, susținut excesiv de la bugetul de stat în ciuda veniturilor proprii substanțiale

Raportul a scos de asemenea la lumină deficiențe semnificative în implementarea Programului de construcții de locuințe pentru tineri, derulat de Agenția Națională pentru Locuințe (ANL). Deși programul a beneficiat în 2023 de fonduri totale de 213,5 milioane lei, peste 53% din aceste sume au provenit de la bugetul de stat, deși ANL dispunea de surse proprii considerabile — încasări din chirii și vânzări de locuințe de peste 320 milioane lei în ultimii doi ani.

Potrivit auditorilor, ANL nu a implementat o evidență tehnică și financiară clară a locuințelor închiriate sau vândute, iar relația cu unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) a fost prost gestionată. Lipsa acțiunilor concrete pentru recuperarea veniturilor cuvenite a condus la solicitarea de fonduri publice suplimentare în mod nejustificat.

Curtea de Conturi recomandă crearea unei baze de date informatizate pentru fiecare obiectiv de investiție, o evidență clară a veniturilor și cheltuielilor și o monitorizare lunară a execuției bugetare. De asemenea, se impune ca programul să fie finanțat prioritar din fondurile proprii ale ANL, iar bugetul de stat să intervină doar pentru acoperirea deficitului. Termenul de implementare pentru aceste măsuri este 31 decembrie 2025.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară – un obiectiv ambițios, dar lent și costisitor

În aceeași notă, raportul atrage atenția asupra implementării lente și haotice a Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), coordonat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Deși finanțat din venituri proprii și fonduri europene nerambursabile — aproape 1,8 miliarde lei alocați în 2023 —, programul a reușit să cheltuiască doar 21% din fonduri, dintre care doar 15% pentru serviciile de înregistrare sistematică.

Până în septembrie 2024, lucrările de cadastru sistematic au fost finalizate integral în doar 229 de UAT-uri, parțial în alte 44, ceea ce înseamnă că sub 9% din unitățile teritoriale au fost cadastrate corespunzător. Ritmul este departe de obiectivele asumate, în condițiile în care întreg teritoriul țării (peste 23,8 milioane ha) ar fi trebuit cadastrate până în 2023.

Curtea subliniază lipsa unei monitorizări eficiente, lipsa unor indicatori de performanță clari și implicarea slabă a autorităților locale. Printre recomandările urgente se numără:

• Monitorizarea riguroasă a implementării prin MDLPA și ANCPI pe baza unor indicatori de performanță;

• Identificarea blocajelor administrative și legislative care frânează progresul programului;

• Mobilizarea instituțiilor de stat care dețin suprafețe extinse, precum Romsilva sau Agenția Domeniilor Statului, pentru a facilita înregistrarea sistematică.

Termenele de implementare a acestor măsuri au fost stabilite pentru 30 septembrie 2025.

Fonduri publice fără eficiență, programe în derivă

Datele prezentate de Curtea de Conturi pun sub semnul întrebării eficiența unor programe publice de importanță strategică, de la locuințele pentru tineri până la cadastrarea gratuită a terenurilor. În ambele cazuri, lipsa unei evidențe clare, monitorizarea deficitară și implicarea redusă a autorităților locale și centrale au condus la risipirea fondurilor publice, blocaje administrative și o implementare mult întârziată.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor trata cu seriozitate recomandările Curții și dacă se vor face pași concreți pentru a aduce aceste programe pe drumul eficienței și al transparenței.

2025-02-25_AF_MDLPA