Decizia care poate anula alegerile: BEC a hotărât – cine nu candidează are voie să numere voturile

Într-o mișcare care ar putea intra direct în manualele de aberații instituționale, Biroul Electoral Central a decis că partidele parlamentare au dreptul să trimită reprezentanți în birourile electorale județene și în secțiile de votare… chiar dacă nu au niciun candidat la prezidențiale. Da, ai citit bine. Partidele care nu participă la competiție vor avea oameni în birourile care organizează și supraveghează alegerile.

O decizie sfidătoare a BEC lasă candidații fără partid pe dinafară și oferă control tocmai celor care nu participă

Pe scurt, dacă nu candidezi, ai voie să numeri voturile altora. Dacă candidezi, dar nu ești în „clubul” parlamentar, n-ai acest drept. O combinație de logică inversă și cinism birocratic care sfidează nu doar bunul-simț democratic, ci și legea însăși.

Legea spune clar: doar partidele cu candidați pot trimite oameni în secțiile de vot

Conform articolului 18 din Legea 370/2004, doar partidele care au propus candidați la alegerile prezidențiale pot desemna reprezentanți în birourile electorale. BEC-ul a ales să ignore acest text clar, argumentând, într-o hotărâre stufoasă și neconvingătoare, că partidele parlamentare au, prin natura lor, „dreptul de a participa la supravegherea alegerilor”. Cu alte cuvinte: dacă ești „mare”, poți supraveghea, chiar dacă nu participi. Dacă ești „mic” sau independent, poți să-ți vezi de drum.

Absurditatea atinge cote înalte atunci când observăm efectul practic: candidații independenți — unii dintre ei cu sprijin popular semnificativ — nu pot avea oameni în secții care să le apere voturile. În schimb, partide care și-au declarat public dezinteresul pentru scrutinul prezidențial pot pune câte un reprezentant la masă. Asta înseamnă că, teoretic, un partid fără candidat poate supraveghea corectitudinea procesului în numele… cui?

Un precedent periculos: supraveghere electorală fără reprezentanți ai candidaților reali

Mai departe: nu doar că acest dezechilibru afectează transparența alegerilor, dar creează un precedent periculos. Orice scrutin viitor poate fi supus aceleiași jonglerii interpretative. Legea devine o sugestie, nu o regulă. Iar deciziile BEC — care ar trebui să fie gardianul imparțialității — devin unelte în mâinile structurilor de partid dominante.

Cei vizați au reacționat. Lavinia Șandru, candidată la prezidențiale, a tras un semnal de alarmă, acuzând că BEC-ul instituționalizează discriminarea între candidați. Și are dreptate. Un candidat independent, fără partid parlamentar în spate, este în mod direct dezavantajat. Voturile lui pot fi „numărate” doar de oameni trimiși de rivali. O rețetă perfectă pentru suspiciuni, manipulări și lipsă de legitimitate.

„Este un abuz împotriva democrației! Cei care participă în mod real la alegeri nu sunt reprezentați, în timp ce aceia care nu participă sunt prezenți. Este o decizie nedreaptă, ilegală și periculoasă. Riscăm anularea alegerilor dacă nu se revine urgent asupra ei!”, avertizează Lavinia Șandru.

Mai simplu spus: e ca și cum la un meci de fotbal, echipa adversă îți alege arbitrul. Tu joci, ei fluieră. Iar publicul e obligat să creadă că totul a fost corect.

Dacă în 2025 încă mai contează integritatea procesului electoral, atunci această decizie trebuie contestată. Dacă nu, înseamnă că intrăm într-o epocă în care legile sunt doar decor, iar alegerile — o piesă prost jucată, cu regizori din umbră și actori cu replicile scrise dinainte.

S-ar putea anula din nou alegerile în baza acestei decizii?

Decizia BEC de a permite partidelor fără candidat să trimită reprezentanți în secțiile de votare ar putea deveni temei pentru contestarea sau chiar anularea alegerilor prezidențiale, dacă se dovedește că a afectat integritatea procesului electoral. Iată cum s-ar putea întâmpla:

1. Încalcă flagrant Legea 370/2004

Articolul 18, alineatul (1) din legea privind alegerea președintelui este clar: doar partidele care au candidați la prezidențiale pot trimite reprezentanți în birourile electorale. Decizia BEC contrazice această prevedere, permițând partidelor parlamentare fără candidat să participe la supravegherea alegerilor. E o încălcare directă a legii, nu o simplă „interpretabile”.

2. Creează un dezechilibru grav între candidați

Candidații independenți și cei ai partidelor neparlamentare sunt astfel excluși din procesul de supraveghere a votului, în timp ce partidele parlamentare – chiar fără candidat – pot influența deciziile din secții. Asta poate fi interpretată ca discriminare electorală și încălcarea principiului egalității de șanse, consacrat în Constituție și în normele internaționale.

3. Se poate invoca vicierea alegerilor

Dacă un candidat pierde în condiții strânse și poate demonstra că decizia BEC a generat dezechilibre semnificative – de exemplu, prin absența observatorilor proprii în secții cheie sau prin influență disproporționată a partidelor care n-au candidat – poate formula o contestație la Curtea Constituțională privind validarea alegerilor. CCR a mai invalidat un scrutin (noiembrie 2024), deci precedentul există.

4. Poate fi atacată și în instanță sau la Curtea Constituțională

Unul sau mai mulți candidați pot ataca hotărârea BEC la Curtea de Apel București (pe legalitate), iar dacă aceasta rămâne definitivă și alegerile se desfășoară sub această regulă, validarea finală de către CCR poate fi blocată prin sesizarea încălcării principiilor fundamentale de reprezentativitate și echitate.

Deci… da, e posibil

Dacă se va demonstra că prezența în birourile electorale a unor reprezentanți ai unor partide care nu au candidat a influențat în vreun fel rezultatul sau percepția asupra legitimității alegerilor, da, scrutinul prezidențial din 2025 poate fi invalidat din nou. Este un risc real, mai ales dacă diferențele de vot sunt mici și apar suspiciuni de fraudă, manipulare sau presiuni în secții. BEC a deschis o cutie a Pandorei – iar cineva va încerca, inevitabil, să o răstoarne.