Declanșarea unui război economic global: ce urmează după tarifele impuse de Trump

Publicat: 02 mart. 2025, 14:53, de Andrei Ceausescu, în Internațional , ? cititori
Declanșarea unui război economic global: ce urmează după tarifele impuse de Trump

Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife de până la 25% pe importuri a stârnit controverse și a ridicat întrebări cu privire la viitorul economiei americane și al statutului dolarului ca monedă de rezervă globală.

Deși Trump prezintă aceste tarife ca o măsură de „eliberare economică”, mulți economiști și analiști avertizează că politica sa agresivă de protecționism ar putea semnala începutul unui proces de schimbare a unor principii economice fundamentale care au susținut prosperitatea Statelor Unite în ultimele decenii, scrie The Spectator.

În mod tradițional, statutul dolarului ca monedă de rezervă mondială a permis Statelor Unite să consume mult mai mult decât produc, să mențină deficite fiscale uriașe fără a suferi consecințe grave și să își proiecteze o putere geopolitică de neegalat. Acest „privilegiu exorbitant” al Americii a fost evidențiat de președintele francez Valéry Giscard d’Estaing, care se referea la beneficiile financiare considerabile de care se bucură SUA datorită rolului central al dolarului în economia globală.

Majoritatea instituțiilor financiare din afaceri sau chiar persoane private din afacerea globală păstrează un „stoc de urgență” în dolari. Acest lucru înseamnă că americanii pot obține bunuri și servicii din străinătate fără a fi nevoiți să producă echivalentul lor, fiind capabili să cumpere, de exemplu, 100 de dolari în bunuri pentru doar costul tipăririi unui alt bilet de 100 de dolari. În schimb, țările precum Brazilia, Africa de Sud, Elveția sau Suedia trebuie efectiv să producă bunuri și servicii pentru a câștiga banii necesari pentru a plăti importurile.

Mai mult decât atât, guvernele SUA au emis datorii naționale sub formă de obligațiuni, iar datoria națională a Statelor Unite este acum de aproximativ 36 de trilioane de dolari, din care o mare parte este deținută de instituții financiare din străinătate, inclusiv bănci centrale din China, Japonia și Regatul Unit. Aceste țări, în special China, sunt conștiente de puterea pe care o dețin ca principali deținători de datorii americane și au ambiții de a înlocui dolarul ca monedă de rezervă globală.

Această practică de a emite datorii – obligațiuni care pot fi răscumpărate doar în dolari – a început după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, când Statele Unite au devenit singura superputere globală și un „apărător” al ordinii mondiale postbelice. Această poziție a adus și costuri imense, care sunt adesea menționate de Trump, dar care, de asemenea, i-au conferit privilegiul de care vorbea Giscard d’Estaing.

Totuși, utilizarea de către Trump a sistemului bancar pentru a aplica presiuni economice asupra altor țări ar putea avea efecte negative asupra reputației Americii ca superputere de încredere. Dacă Statele Unite își pierd acest statut de încredere, consecințele ar putea fi foarte costisitoare pe termen lung. De asemenea, Trump a avertizat țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, acum extinsă la 11 țări) că orice încercare de a înlocui dolarul va atrage tarife de 100%. Aceste amenințări pot face parte dintr-o strategie de protecție a dolarului, dar riscă să accelereze chiar procesul de înlocuire pe care Trump încearcă să-l împiedice.

Deși dominația dolarului poate fi văzută ca o „blestem” din perspectiva locurilor de muncă în sectorul producției, datorită valorii sale artificiale ridicate, aceasta ajută și la finanțarea deficitului SUA prin atragerea de investitori străini pe piețele de datorii și acțiuni ale Statelor Unite. Dacă dolarul și-ar pierde statutul de monedă de rezervă globală și ar ajunge la un curs de schimb mai natural și mai scăzut, ar putea aduce beneficii pentru industria de producție americană, dar ar face mult mai greu pentru guvernul SUA să finanțeze datoria națională.

Dacă dolarul ar deveni „doar o altă monedă”, iar acest lucru s-ar întâmpla din motive politice, mai degrabă decât economice, ar însemna o deteriorare a creditului național al SUA. Deja, Statele Unite au pierdut ratingul AAA, iar această tendință ar putea continua dacă dolarul ar renunța la statutul său special. Asta nu ar reflecta doar datoria enormă a SUA, ci și capacitatea sa de a atrage finanțare pe termen lung, esențială pentru refinanțarea datoriei naționale.

Profesorul Păun: Trump anunță declanșarea unui Război Mondial

Astăzi, Trump anunță declanșarea unui Război Mondial, susține Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București. ”Economic, dar tot război se numește, din păcate. Războiul tarifar al lui Trump anulează decenii de eforturi de reducere a barierelor tarifare în cadrul rundelor GATT/OMC. Pune între paranteze cooperarea socială la nivel global. Va genera haos și întreruperi pe lanțurile de valoare, va reseta din nou schimburile comerciale internaționale, generând o nouă concentrare a piețelor și noi interdependențe care vor ține cont de izolaționismul pe care l-a ales SUA prin acest război”, spune Păun.

Conform acestuia, războiul se va întoarce rapid împotriva americanilor de rând. ”Se vor închide companii (cele care exportă masiv componente sau produse finite), va apărea penuria până când economia americană va putea prelua ceea ce se producea mai bine și mai ieftin în altă parte și vor crește prețurile. Creșterea prețurilor este inevitabilă din mai multe motive: cei care vând în SUA vor îngloba în prețul lor taxele vamale, cererea va depăși oferta (lovită de taxele vamale), efectul de deturnare de comerț pe foarte multe produse (sunt înlocuite bunuri și servicii din afara SUA cu altele din interior mai scumpe). Șomajul și inflația vor fi efecte directe și imediate ale acestui Război Mondial denumit cinic de Trump ”Ziua Victoriei””, a mai spus Păun.

Va fi afectată România?

România, pe parte comercială, este mai puțin afectată direct, deocamdată, susțin profesorul. ”Să sperăm că vom rezista suficient de mult până când Trump va fi nevoit să facă iar pace. La noi riscul constă, mai degrabă, în efectul de contagiune. Dependența de Germania, Franța, Italia sau Olanda (intra-UE) și dependența de UK (din afara UE) poate să ne împingă într-o recesiune în câteva luni. Deci, trebuie să rămânem foarte prudenți în perioada următoare. Timpul nu va curge în favoarea agresorului, ca în orice război.
Vin vremuri de război, nu de pace!
Astăzi a început un nou Război Mondial, din păcate! Trump, în loc să aducă pacea promisă, aduce acest război care nu are cum să ducă la ceva bun…
Al doilea război mondial a pornit tot de la un protecționism similar dus de marile puteri economice ale lumii…”, a conchis acesta.