Decontul eliminării facilităților din construcții: 5.000.000.000 de euro/an pierdere și 50.000 de angajați afară

Intenția Guvernului de a elimina facilitățile fiscale pentru salariile lucrătorilor din construcții va arunca în aer acest domeniu vital al economiei româneaști, iar impactul financiar va fi unul uriaș pentru bugetul de stat.

70% din angajații din construcții au salariul lunar minim de 4.000 lei brut

Federația Patronatelor Societăților din Construcții, condusă de către Cristian Erbașu, a prezentat recent  Guvernului un document exploziv privind impactul eliminării facilităților fiscale pentru salariile lucrătorilor din construcții. Potrivit Federației Patronatelor Societăților din Construcții situația actuală a sectorului construcții este următoare:

*Volumul de investiții preconizate a fi finanțate până în 2030 din fonduri europene și naționale în care vor fi implicate exclusiv firmele de construcții este de circa de 150 miliarde de euro.

*Numărul mediu de angajați în 2022: 450.000 angajați.

*Numărul aproximativ de angajați care beneficiază de facilități fiscale: 550.000 angajați, din care circa 100.000 de lucrători provin din industria fabricării materialelor de construcții.

*Productivitatea în construcții este de 40.000-60.000 euro/angajat/an, dar în calcul se va lua o valoare medie de 50.000 de euro/angajat/an.

*Circa 70% din angajații din construcții au salariul lunar minim de 4.000 lei brut.

* Aproximativ 30% din angajați au salariul lunar mai mare de 4.000 de lei. Facilitățile se acordă până la 10.000 de lei lunar, prin urmare, pentru cei 30% angajați, vom lua în considerare în calculele prezentate mai jos un salariu mediu de 7.000 lei lunar brut.

100.000 de angajați, deficitul de angajați din domeniul construcțiilor

Federația Patronatelor Societăților din Construcții a prezentat Guvernului și o estimare a pierderilor la bugetul de stat rezultate din diminuarea producției naționale realizate de sectorul construcțiilor în cazul eliminării facilităților fiscale. Potrivit patronatelor din construcții, în acest moment deficitul forței de muncă din construcții este de circa 100.000 de lucrători, însă, în viitor, acest deficit va crește până la 300.000 de lucrători. Astfel, în condițiile renunțării la facilități este de așteptat ca în primul an, după eliminarea facilităților fiscale, 50.000 de angajați să plece în străinătate, dar, atenție, iar aceștia vor fi dintre cei mai productivi, iar alți 50.000 de angajați necesari în plus, nu vor mai putea fi aduși în șantiere, adică se va înregistra un minus de forță de muncă de 100.000 de angajați.

1.000.000.000 de euro-decontul anual al TVA-ului pierdut

Prin urmare, conform patronatelor din turism, producția neefectuată de cei 100.000 muncitori este de:

 -100.000 angajați x 50.000 euro/lucrător/an = 5.000.000.000 de euro/an producție nerealizată pe șantierele din România.

 -5.000.000.000 de euro x 7 ani = 35.000.000.000 de euro producție nerealizată pe șantierele din România până în anul 2030.

La această sumă se adaugă TVA-ul pe care bugetul de stat nu-l va mai realiza, adică circa 1.000.000.000 de euro anual, ceea ce ar reprezenta aproximativ 7.000.000.000 de euro până în 2030.

Efectul eliminării facilităților fiscale: Capacitatea de absorbție a fondurilor se va diminua cu 20%

Concluzia patronatelor din construcții este foarte clară: Dacă în acest moment capacitatea de absorbție a fondurilor din România este de circa 50% dintr-un buget general  pentru investiții (din fonduri europene și naționale), până în 2030, de circa 150.000.000.000 de euro, dar prin producția nerealizată  de circa 35.000.000.000 de euro, capacitatea de absorbție a fondurilor se va reduce la maxim 30%. Adică, se va diminua cu 20% până în 2030.

În urma eliminării facilităților fiscale, toții angajatorii ar mări salariile brute ale angajaților, astfel încât angajații să obțină aceleași venituri nete, se preconizează un impact asupra indicelui INS de cost în construcții de aproximativ 10% (30% ponderea manoperei din valoarea contractului x 35% creșterea salariilor brute), ceea ce ar conduce la o creștere a contractului cu circa 10%. Însă, influența pieței negre/gri care va prolifera, va diminua această creștere la jumătate: 5%. În acest moment valoarea lucrărilor din construcții este între 15 și 20 miliarde de euro în proiecte cu statul (fonduri naționale și europene) și proiecte private, dar această valoare va trebui să crească semnificativ dacă se dorește să se ajungă la un nivel de absorbție de peste 50%. Prin urmare aplicând o ajustare de 5% la 15 milioane de euro, rezultă o ajustare anuală de 750.000 de euro. Această ajustare este falsă pentru constructori (deoarece nu vor primi nici jumătate din creșterea costurilor de 10% din valoarea contractelor pe care le au în realitate în urma anulării facilitaților fiscale), dar și împovărătoare pentru stat.  

Prin eliminarea facilităților fiscale, vor suferi și lucrătorii din fabricile de producție a materialelor de construcție. Astfel, prin urmare, inclusiv materialele de construcție produse în Romania se vor scumpi, însă nu putem evalua impactul asupra indicelui INS de cost în construcții (poate fi de 1% , dar și de 5%).

Din păcate, semnalul de alarmă tras de patronatele din construcții nu a fost receptat de guvernanți, fapt pentru care programele de investiții cu finanțare europeană până în 2030, inclusiv PNRR, sunt în pericol să fie blocate.