Deficiențe alarmante în sistemul românesc de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului

România se află în centrul unei evaluări internaționale cruciale privind sistemul său de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, iar ultimele dezvoltări subliniază preocupări serioase.

În urma raportului Comitetului de experți Moneyval din mai 2023, țara noastră a fost plasată într-un proces de monitorizare intensivă, iar deficiențele semnalate au fost deja catalogate ca fiind deosebit de îngrijorătoare, conform unul memorandum ce va fi discutat azi în ședința de Guvern.

Deficiențe critice identificate

Raportul Moneyval a scos în evidență o serie de deficiențe tehnice și legislative în cadrul sistemului românesc. Conform documentului, aceste lacune subminează eficacitatea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, punând în pericol integritatea sistemului financiar național și securitatea națională. Problema nu este doar teoretică: România riscă să rămână vulnerabilă la abuzuri și activități financiare ilicite dacă aceste deficiențe nu sunt corectate prompt și eficient.

Monitorizare pe termen lung

Într-o mișcare de mare importanță, România va fi supusă unei monitorizări continue, cu primul raport de progres planificat pentru iunie 2025. Această perioadă îndelungată între evaluări subliniază provocările semnificative în remedierea problemelor identificate și adoptarea măsurilor necesare pentru conformitate. În timp ce acest interval poate oferi oportunitatea de a implementa schimbări esențiale, el pune și presiune asupra autorităților să accelereze reformele necesare.

Întârzieri în adoptarea măsurilor legislative

Printre aspectele cele mai alarmante se numără întârzierile în adoptarea unor măsuri legislative esențiale. Printre acestea se numără aprobarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și a terorismului, reglementarea sectorului non-profit și modificarea legilor existente, cum ar fi OUG nr. 123/2022. Aceste întârziere nu doar că subminează eforturile naționale de conformare, dar poate afecta și percepția internațională asupra angajamentului României în lupta împotriva finanțării terorismului și spălării banilor.

Revizuirea ratingurilor: o măsură de presiune

România își rezervă dreptul de a solicita revizuirea ratingurilor internaționale pentru anumite recomandări, semn că autoritățile sunt conștiente de deficiențele existente și încearcă să îmbunătățească imaginea internațională a țării. Această solicitare poate reflecta o presiune crescută pentru a aduce schimbări rapide și vizibile, dar și dificultăți în a demonstra progrese reale într-un timp scurt.

Provocări legate de reglementările europene și internaționale

Memorandumul subliniază dificultățile în implementarea noilor reglementări europene și internaționale privind transferurile de fonduri și piețele criptoactivelor. Adaptarea legislației naționale la aceste reglementări complexe reprezintă o provocare majoră, iar eșecul în acest domeniu poate menține România într-o poziție deficitară în fața standardelor internaționale.

Coordonarea și resursele: obstacole persistente

În ciuda alocării de resurse suplimentare, eficiența măsurilor și coordonarea între diferite instituții rămân aspecte problematice. Lipsa unei colaborări eficiente și gestionarea inadecvată a resurselor pot împiedica implementarea eficace a măsurilor de reformă necesare.