Deficitul bugetar al României pentru 2024: 8,7% din PIB – un semnal alarmant pentru stabilitatea economică

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat vineri că deficitul bugetar al României pentru anul 2024 este estimat la 8,7% din Produsul Intern Brut (PIB), un nivel similar cu cel pe care guvernul l-a preluat de la fostul ministru Marcel Boloș.

În pofida unui deficit considerabil, Barna a subliniat că autoritățile își propun să mențină deficitul sub pragul de 9% din PIB pe parcursul acestui an, într-o perioadă în care guvernul Ciolacu 2 se confruntă cu presiuni economice și financiare semnificative.

Ce înseamnă pentru economie un deficit de 8,7% din PIB?

Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile unui stat. Un deficit bugetar mare indică faptul că guvernul cheltuie mai mult decât încasează din taxe și alte venituri, ceea ce poate afecta stabilitatea financiară pe termen lung. Un deficit de 8,7% din PIB este considerat semnificativ, iar pentru România, care se află deja într-o situație economică delicată, acest nivel poate adânci vulnerabilitățile economice.

12:41, 23.12.2024 • POLITICĂ

Cabinetul Ciolacu 2.0 și sănătatea: Creșterea finanțării cu 1% din PIB și extinderea serviciilor medicale

08:50, 17.12.2024 • Finanțe

Cadou la plecare: Guvernul ”combate” deficitul alarmant cu o nouă majorare de salarii DOCUMENT

În termeni economici, un deficit de asemenea amploare poate atrage o serie de efecte negative, precum:

• Creșterea datoriei publice: Pentru a acoperi deficitul, guvernul va trebui să împrumute bani, ceea ce va duce la o creștere a datoriei publice. Acest lucru poate pune presiune pe bugetul de stat, mai ales dacă dobânzile cresc.
• Risc pentru stabilitatea economică: Un deficit mare poate reduce încrederea investitorilor în stabilitatea economică a țării, ceea ce ar putea duce la o depreciere a monedei naționale și la creșterea costurilor de împrumut.
• Reducerea resurselor pentru investiții publice: Guvernul poate fi nevoit să prioritizeze plata dobânzilor și rambursarea împrumuturilor în detrimentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate.

Cum arată deficitul prognozat în raport cu anii trecuți?

Comparativ cu anii anteriori, deficitul de 8,7% din PIB pentru 2024 este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, dar și mai mare decât în 2023. În 2023, România a avut un deficit de 6,6% din PIB, o creștere față de 6,3% în 2022. Acestă tendință de creștere a deficitului arată că guvernul întâmpină dificultăți în a reduce acest indicator cheie al sănătății economice, în ciuda măsurilor luate.

Pe plan european, România se află printre țările cu cele mai mari deficite, iar potrivit Eurostat, în 2023, țara noastră a înregistrat al treilea cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. La nivelul Uniunii Europene, ponderea deficitului public în PIB a crescut ușor de la 3,4% în 2022 la 3,5% în 2023, ceea ce înseamnă că alte state au reușit să-și reducă deficitele, în timp ce România nu a reușit să facă același lucru.

Măsuri de acoperire a deficitului

În ceea ce privește sursele de finanțare pentru acoperirea deficitului, Tanczos Barna a declarat că guvernul va conta pe îmbunătățirea colectării taxelor printr-o mai bună administrare a Fiscului. Acesta a subliniat că România înregistrează progrese în colectarea veniturilor fiscale, ceea ce ar putea reduce presiunea pe bugetul de stat.

Totuși, majorările de taxe, precum o creștere a TVA, sunt excluse pentru acest an, guvernul preferând să optimizeze procesul de colectare și să evite măsuri fiscale suplimentare care ar putea afecta și mai mult puterea de cumpărare a populației.