Deficitul bugetar crește, investițiile se mențin. Radiografia finanțelor publice în primele luni ale anului

Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pentru primul trimestru al anului, iar cifrele arată o realitate complexă: deși veniturile bugetului au crescut în termeni nominali, cheltuielile s-au majorat într-un ritm mai alert, ceea ce a făcut ca deficitul bugetar să fie mai mare decât cel din perioada similară a anului trecut.

Deficitul bugetar, în creștere. Ce spun cifrele

În primele trei luni ale anului, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 43,66 miliarde lei, reprezentând 2,28% din PIB, în creștere față de deficitul de 35,88 miliarde lei (2,04% din PIB) din același interval al anului trecut.

Ministerul Finanțelor subliniază că această evoluție reflectă, în principal, majorarea cheltuielilor publice, inclusiv cele legate de reforme sociale, plăți de asistență, pensii și investiții.

Veniturile totale s-au ridicat la 141,32 miliarde lei, marcând o creștere de 6,9% față de anul precedent. Acest avans a fost susținut în special de creșterea încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuțiile de asigurări, accizele și veniturile nefiscale.

09:30 • Internațional

Un stat american a depășit Japonia! A devenit a patra economie a lumii

18:45, 23.04.2025 • ECONOMIE

Bulgaria, în zona euro. România, în gaură.

• Impozitul pe salarii și venit a adus 15,11 miliarde lei, în creștere cu 31,3%. Această evoluție se datorează în mare parte eliminării facilităților fiscale pentru anumite sectoare (construcții, agricultură, IT) și unui plus substanțial din impozitul pe dividende, care a crescut cu peste 133%.

• Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 49,80 miliarde lei, în urcare cu 10,4%, dar sub ritmul de creștere al fondului de salarii. Această diferență este pusă parțial pe seama creșterii contribuțiilor direcționate către Pilonul II de pensii.

• Accizele au adus 10,03 miliarde lei, cu o creștere de 12,5%, mai ales din sectorul produselor energetice. În schimb, accizele din tutun au crescut într-un ritm mai lent.

• TVA-ul a fost o zonă problematică – încasările nete au scăzut cu 2,7%, în contextul unor rambursări mai mari decât anul trecut (8,29 miliarde lei, față de 6,85 miliarde lei în 2024).

• Veniturile din fonduri europene și sumele rambursate de UE au înregistrat scăderi semnificative, de 18,8% și respectiv 25,4%, diminuând astfel contribuția externă la bugetul național.

Pe ce s-au dus banii: creșteri în aproape toate categoriile

Cheltuielile totale au însumat 184,98 miliarde lei, în creștere cu 10,1% față de aceeași perioadă din 2024. Exprimat ca procent din PIB, acest nivel este echivalent cu 9,67%, cu 0,12 puncte procentuale mai mult decât anul trecut.

• Cheltuielile de personal au ajuns la 42,13 miliarde lei, cu o creștere de 15,3%, reflectând probabil majorările salariale în sectorul public.

• Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 22,27 miliarde lei, o creștere modestă, de 2,7%, dar care include o expansiune semnificativă în sectorul sanitar, mai ales pentru decontarea medicamentelor.

• Dobânzile au costat statul 12,5 miliarde lei, cu aproape 5 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut – un semn al poverii crescânde a datoriei publice.

• Asistența socială a fost una dintre cele mai mari categorii de cheltuieli, însumând 63,64 miliarde lei, în creștere cu 12,1%. Această majorare reflectă recalcularea pensiilor publice, dar și măsuri de compensare a facturilor la energie.

• Subvențiile au însumat 3,18 miliarde lei, fiind alocate pentru transportul de călători, sprijinirea agricultorilor și compensarea energiei pentru consumatorii noncasnici.

• Investițiile publice, o zonă importantă pentru dezvoltarea economică, au crescut cu 11,37%, atingând 25,06 miliarde lei. Aceasta este una dintre puținele vești bune din execuția bugetară, indicând o preocupare pentru continuarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare.