Depresia la adolescent, o boală care nu trece de la sine!

Psihologul Mirela Zivari subliniază că la adolescent, depresia este o boală subdiagnosticată, care nu se vindecă de la sine. Potrivit  OMS, depresia este principala cauză de boală la categoria de vârstă 10-19 ani, iar sinuciderea, a patra cauză de mortalitate, la categoria de vârstă 15-19 ani.

Iritabil, tendința de izolare, sensibilitate la critici, scăderea notelor, dificultăți de concentrare, tristețe fără motiv, agresivitate, cu schimbări de comportament bruște. Adesea aceste manifestări sunt asociate cu adolsecența care vine cu modificări fizice și psihice, dar ele pot să indice episoade de depresie. Depresia este și un factor major de risc pentru consumul de droguri.  

Primele semne

Psihologul Mirela Zivari insistă asupra erorii de a pune aceste manifestări pe seama trecerii copilului în etapa adolescenței, când de fapt ele pot fi semne ale depresiei.  

Studiile epidemiologice indică faptul că 8,3% din adolescenți suferă de depresie. Înainte de pubertate, băieții și fetele prezintă un risc egal de depresie,  pentru ca în adolescență, rata depresiei să fie de două ori mai mare în cazul fetelor.  

Primii care pot observa comportamente care trebuie să-i pună în gardă sunt părinții care își cunosc cel mai bine copilul. Pe lângă semnele enumerate,  părinții pot constata la copilul lor creșterea apetitului sau dimpotrivă scăderea acestuia (bulimie, anorexie),  insomnia, refuzul de a mai mânca împreună cu restul familiei și, în general, faptul că acesta dezaprobă tot ceea ce înseamnă reguli.

Psihologul Mirela ZIvari  subliniază că la adolescent depresia este o boală care nu se vindecă de la sine. Dimpotrivă, se poate complica, în unele cazuri, cu consum de droguri, de alcool, fuga de acasă, tulburări alimentare și chiar cu tentative de suicide.

Cauze

Cauzele depresiei la adolescent sunt complexe. Să începem cu antecedentele din familie. Dacă părinții sau alți membri ai familiei au suferit de depresie sau de alte probleme emoționale, sunt șanse ca și copilul să treacă prin aceaași experiență. Și la cauze se adaugă: conflictele între părinți, frați și surori, separarea sau divorțul părinților,  decesul unui părinte, umilirile repetate, conflictele cu prietenii, dezamăgirile în privința unor rezultate etc.  

Părinții. Psihologul. Psihiatrul

Părintele este primul ajutor. Pentru aceasta el trebuie să depisteze cauzele depresiei. Trebuie să observe dacă este consecința unui eveniment din viața copilului.  Sau dacă vine în urma a unei eșec școlar, ori din dezamăgirea în relația cu prietenii, situație în care vorbim despre o stare depresivă relațională care este un fenomen normal. În toate aceste cazuri, părinții trebuie să știe să-și asculte copilul  pentru a afla ce are el nevoie și nu pentru a proiecta asupra lui ceea ce noi dorim ca adulți. Esențialul este ca adolescentul să nu rămână singur cu suferința lui și să fie ajutat să o împartă cu cineva.

Al doilea ajutor vine de la psiholog. ”În general, părinții întârzie prea mult prezentarea  la cabinetul psihologului. Ei nu trebuie să aștepte mai mult de trei săptămâni de la apariția acestor tulburări. Deoarece există riscul de tulburare depresivă dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni. Se recomandă consultarea psihologului înainte ca adolescentul să prezinte semne îngrijorătoare (tendințe suicidare).

Medicamentele antidepresieve sunt rezervate în cazurile severe. Ele  sunt prescrise de psihiatrul pediatru și poate presupune spitalizare. Acest tratament este atent supravegheat pentru a se depista precoce unele efecte secundare.

Studiu în România

Un studiu realizat în România în anul 2020, cu 10.114 adolescenți din toate județele țării (vârsta medie 17 ani), arată că: 48,9% dintre tineri au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, 27,1% erau triști tot timpul și nu puteau scăpa de tristețe, 21,5% au avut perioade în care s-au simțit depresivi în ultimele șase luni. Într-un alt studiu comparativ se subliniază  că, în țara noastră, rata suicidului la adolescenții sub 15 ani este mai mare decât media europeană.