Deprivarea materială și socială severă, în România, a scăzut cu 4,5 puncte procentuale, până la 19,8 la sută, în 2023

Gradul de sărăcie severă a populației, din România, a scăzut, cu 4,5 la sută puncte procentuale, până la 19,8 la sută, la nivel național, în 2023, înregistrându-se o îmbunătățire a calității vieții, și a unui trai relativ decent, raportat la stadiul actual de dezvoltare economico-socială a țării, arată datele Institului Național de Statistică (INS).

,,Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent. În anul 2023, rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8 la sută, în scădere cu 4,5 puncte procentuale, faţă de anul anterior”, precizează INS.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială și socială severă a totalizat, în 2023, 3,739 milioane persoane, din care 44,9 la sută bărbaţi şi 55,1 la sută femei.

19:52, 15.12.2024 • ECONOMIE

Românii au început să dea berea pe vin

06:21, 14.12.2024 • ECONOMIE

INS: A crescut rata șomajului. Date îngrijorătoare

Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei.

În anul 2023, incidenţa deprivării materiale și sociale severe a fost mai ridicată, în principal, la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (23,7 la sută) şi la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6 la sută).

În urmă cu un an, 21,1 lasută din populația rezidentă trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60 la sută, din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.

Aproape una din 5 persoane (19,8 la sută) a fost afectată de deprivare materială și socială severă, din care 718.000 persoane, de până la 65 de ani (5,2 la sută), trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Rata sărăciei relatine (AROP), calculată de INS arată o scădere ne numai 0,1 puncte procentuale

Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost, în anul 2023, de 21,1 la sută, în scădere cu numai 0,1 puncte procentuale față de anul 2022. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2023, de 3,970 milioane persoane, în scădere cu 59.000 persoane, față de anul 2022.

Rata sărăciei pe sexe a fost în 2023 mai ridicată în rândul bărbaților cu 0,5 puncte procentuale decât în rândul femeilor (21,3 la sută, față de 20,8 la sută).

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei a fost constatată în rândul persoanelor de 0-17 ani (29,6 la sută) și a celor de 18-24 ani (24,0 la sută).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 25,1 la sută, în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi.

Transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei.

Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (47,1 la sută) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 86,6 la sută, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 49,4 la sută.

Intensitatea foarte redusă a muncii

În anul 2023, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 718.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte în vârstă de muncă au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20 la sută din potenţialul lor de muncă).

Comparativ cu 2022, ponderea persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a crescut cu un punct procentual (5,2 la sută, față de 4,2 la sută).

Distribuţia pe sexe a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2023, cu 44.000 de persoane.

Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani, care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, este mai mare în cazul femeilor, comparativ cu cel al bărbaților cu 0,9 puncte procentuale (5,7 la sută dintre femei, față de 4,8 la sută dintre bărbați).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 32,0 la sută, în anul 2023, corespunzătoare unui număr de 6.000.000 persoane.

Față de anul 2022, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 2,4 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 492.000 de persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (33,1 la sută dintre femei și 30,9 la sută, dintre bărbați).

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2023, mai mare la persoanele de 0-17 ani (39,0 la sută) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1 la sută) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8 la sută).

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3 la sută.

În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani și peste, 22,8 la sută s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 38,9 la sută, din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4 la sută), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (34,2 la sută).

Persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială pe principalele categorii ale populației, în anul 2023

Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2023, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (68,6 la sută), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidență de 45,3 la sută.

În cazul gospodăriilor fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți, cea mai mare incidență s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (39,9 la sută), comparativ cu 25 la sută, în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulți adulți.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional.

Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3 la sută), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5 la sută), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea București-Ilfov (12,3 la sută).

Intersecţia componentelor indicatorului AROPE oferă informaţii pentru analiza detaliată a impactului fiecăreia dintre cele trei componente asupra evoluţiei indicatorului compus.

Din cele 6.000.000 de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3,970 milioane persoane se aflau în risc de sărăcie, cea mai frecventă dintre cele trei situații: Aproximativ 1,964 milioane persoane se aflau doar în risc de sărăcie, dar nu se aflau în celelalte două situații, în deprivare materială și socială severă și nu trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii, 1,939 milioane persoane erau deprivate material și social sever și 94.000 de persoane trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, nefiind afectate de celelalte două situații.

Privind la intersecția a două câte două dintre componentele indicatorului AROPE, se observă că 1,412 milioane persoane se aflau în risc de sărăcie și erau deprivate material și social sever, 236.000 persoane se aflau în risc de sărăcie și trăiau în gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii, iar cele mai puține persoane, 30.000, trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii și erau deprivate material și social sever.

Aproximativ 358.000 de persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.