Deputat AUR, declarat „personaj controversat” de revoluționarii din Timiș. Motivul invocat

Revoluţionari prezenţi la şedinţa extraordinară organizată, luni, de Consiliul Judeţean (CJ) Timiş, pentru a marca 32 de ani de la proclamarea Timişoarei ca „prim oraş liber de comunism din România”, i-au cerut deputatului AUR de Buzău, Nicolae Roman (foto stânga), să părăsească sala, după ce colegul lor revoluţionar, Lucian Căldăraru, consilier local, a anunţat că iese din şedinţă întrucât „nu poate sta alături de personaje controversate din timpul Revoluţiei de la Timişoara”.

Nicolae Roman a fost comandant de batalion la UM 01185 Timişoara în timpul Revoluţiei de la Timişoara.

„În semn de protest, în numele adevărului care numai el te poate elibera, eu nu pot să stau în sală cu personaje controversate care au acţionat la represaliile din Decembrie 1989 în Timişoara şi părăsesc această sală„, a spus Căldăraru.

În acel moment, revoluţionarii timişoreni i-au cerut lui Căldăraru să nu părăsească el sala, ci să plece „controversatul”.

„De ce să pleci tu, care eşti colegul nostru? Până când să ne aplecăm capul în faţa lor, a teroriştilor, a celor care au tras în noi şi acum profită? Să aibă bunul simţ, să se ridice şi să plece singur, că dacă nu, îl dăm noi afară!„, au spus revoluţionarii.

După ce şi-a reocupat locul în sală, la insistenţele revoluţionarilor, Căldăraru i-a cerut fostului maior Nicolae Roman să spună „ce a făcut în Decembrie 1989 în Timişoara”, dar nu a primit răspuns.

Şedinţa a fost temperată de preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Timiş, Alin Nica, care a făcut apel la păstrarea ordinii solemne a şedinţei extraordinare.

Vorbitorii au punctat faptul că „Revoluţia reală” din 1989 se diluează pe măsură ce revoluţionarii autentici nu mai sunt printre noi sau nu sunt chemaţi să scrie ei istoria adevărată, aceasta fiind scrisă, tot mai des, de alţii. Cărţile lor sunt mai multe decât am scris noi”.

Preotul vicar eparhial Ionel Popescu a subliniat că în 1989 s-a tras în Catedrală şi în spiritul credinţei noastre creştine şi că „este foarte regretabil că în cei 32 de ani de după Revoluţie, niciun torţionar nu a ieşit în media să spună: ‘Eu am tras în oamenii care manifestau paşnic şi îmi pare rău şi voi regreta toată viaţa că am pe conştiinţă şi pe suflet o asemenea faptă abominabilă’. Niciunul. Ceea ce ne dă foarte mult de gândit”.

Petrişor Morar, care reprezintă Asociaţia Frontul Democrat Român Timişoara, a afirmat că zilele trecute Tokes Laszlo, „în afară de ceea ce ştim noi că se organizează în decembrie”, a avut o întâlnire cu Florian Mihalcea (de la Societatea Timişoara) şi cu alţi câţiva oameni cu care a pus bazele Asociaţiei 15 Decembrie – Ziua Solidarităţii Româno-Maghiare, dar şi a „începutului Revoluţiei în data de 16 decembrie”.

„Aici sunt foarte multe lucruri care-i privesc pe revoluţionari, pentru că ei consideră că Tokes a fost o ocazie de a porni Revoluţia, dar nicidecum nu a fost Revoluţia începută de el. A fost o solidaritate româno-maghiară, dar Revoluţia a început pe 16 şi 17 şi a luat amploare pe 20 decembrie„, a detaliat Petrişor Morar.

El a luat în discuţie şi faptul că la Catedrala Mitropolitană din Timişoara este un glonţ înfipt în perete (în pronaos, n.r.) care a fost acoperit de câţiva ani, în ultimii ani de păstorire ai Mitropolitului Nicolae, cu o icoană mare şi nu se mai vede.

„Acel loc a fost marcat, parcă se întrevedea şi un chip acolo (al Mântuitorului, format din crăpăturile zidului, n.r.). Poate ar fi momentul să fie descoperit pentru că acela este un simbol şi arată că s-a tras în interiorul Catedralei„, a încheiat Petrişor Morar.