Deputații au desființat Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Soarta a 6.000 de dosare rămâne incertă

Verdict final în cazul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție( SIIJ): deputații au votat miercuri pentru desființarea ei. În urmă cu o săptămână, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat raport favorabil proiectului privind desfiinţarea SIIJ, adoptând şi un amendament care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu avizul CSM.

Decizia anulării activității secției a fost luată cu 176 de voturi pentru și 136 contra (doi parlamentari nefiind prezenți).

Unul dintre cei mai mari contestatari ai SIIJ este chiar actualul ministru al Justiției, Stelian Ion.

„Realitatea a dovedit că înfiinţarea acestei Secţii speciale a fost o mare eroare. Consider că este o ruşine în privinţa Justiţiei române privind retroactiv şi văzând bilanţul acestei secţii”, a declarat Stelian Ion miercuri, la dezbaterea proiectului de lege privind desfiinţarea SIIJ.

Conform acestuia, aproximativ șase mii de dosare sunt în prezent nesoluționate. Ministrul nu a precizat ce se va întâmpla cu ele din momentul în care instituția nu va mai exista dar a spus că actele de corupție trebuie să fie anchetate de procurori specializaţi.

„Sub nicio formă nu vom admite ideea că aceste dosare care vizează magistraţii şi pot avea ca obiect fapte de corupţie să nu fie anchetate de DNA. De fapt, una dintre mizele principale ale înfiinţării acestei secţii a fost tocmai aceea ca printr-un sistem foarte ingenios, dar parşiv, aş spune, pus la punct, să fie trase către Secţia specială dosare de corupţie şi lucrul ăsta s-a întâmplat, au existat asemenea exemple”, a argumentat ministrul Justiţiei.

Argumentele inițiatorilor

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, anunţa luni că liberalii susţin proiectul în forma convenită în coaliţia guvernamentală.

„Din punctul meu de vedere, forma adoptată în Comisia juridică este o formă dezbătută şi convenită la nivelul conducerii coaliţiei şi grupurile parlamentare ale PNL vor sprijini desfiinţarea Secţiei speciale”, declara Orban.

Printre argumentele aduse în expunerea de motive a legii pentru desființarea secției se numără modul de organizare a instituției. Astfel, se consideră că atribuțiile șefului SIIJ „par mai degrabă similare structurilor de parchet specializate, cu personalitate juridică (DNA, DIICOT). În acest sens, spre exemplu, apare atipică reglementarea numirii agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor de către un procuror șef de secție din cadrul unui parchet”.

În plus, se încalcă principiul separației carierelor, conform statutului procurorilor și judecătorilor și există o imunitate de jurisdicție penală de facto a procurorilor din cadrul SIIJ, în unele situații.

Amenințările opoziției

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a anunţat încă de săptămâna trecută că social-democraţii vor ataca la Curtea Constituţională noua lege de desfiinţare a Secţiei de investigare a infracţiunilor din Justiţie, indiferent de modul în care va fi adoptată.

„Ne menţinem punctul de vedere – vom ataca la Curtea Constituţională acest proiect”, a declarat Ciolacu.

Operațională din octombrie 2018, SIIJ este o structură operativă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. A fost înființată în timpul Guvernului Dăncilă și are  competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Citește și:

• Ministrul Justiției, de la tribuna Parlamentului: Secția specială, o mare eroare și o mare rușine
• Discuții cu experţii Comisiei Europene pe tema desființării Secției Speciale