Descoperire epocală: planurile dronei românești au fost capturate!

S-a vorbit deja, cu pasiune, despre nevoia unui sistem modern și performant de apărare, care să slujească România noastră atunci când potențialii inamici se vor năpusti să atace. Ministerul Cercetării și Inovării a anunțat deja un obiectiv îndrăzneț: drona românească. Conduși de intuiție dar și de un pont neașteptat, trei bravi jurnaliști au simțit de îndată fiorii celebrității. Și au pornit în căutarea planurilor secrete ale acestui obiect revoluționar.

Într-o dimineață înnorată, trei jurnaliști curajoși au pornit într-o misiune extrem de riscantă. Nu le era foarte clar ce anume urmau să găsească. Dar știau că se vor alege cu material de excepție pentru o dezvăluire de răsunet. Doi bărbați, Bogdan și Andrei, plus o fată talentată și bravă, Veronica. Cu aparatura lor de înregistrare pregătită și cu inimile pline de hotărâre, au pornit în căutarea unuia dintre cele mai bine păzite secrete românești.

Nu a fost chiar la voia întâmplării

Nu au pornit la întâmplare. Aveau niște indicii, furnizate de unchiul Veronicăi, fermier prosper dintr-o comună din preajma Bucureștilor. Nea Vasile o sunase, recent, pe nepoata preferată. Îi relatase că, în spațiul pe care-l închiriase unor domni de la o firmă, se petrec lucruri ciudate. Un du-te-vino permanent. Diverse figuri, unele echipate în salopete elegante, intrau în hambarul său dezafectat și nu mai ieșeau de acolo decât peste câteva zile. Păreau să facă parte din niște echipe, care se schimbau la intervale de 48 de ore.

Vera recepționase mesajul. Își dăduse seama că trebuie să fie ceva important. Și acum tropăia, cu inima plină de așteptarea unor descoperiri jurnalistice remarcabile, alături de cei doi colegi de la Racheta Cutezătorilor. O publicație săptămânală obișnuită să-și răsfețe cititorii cu articole de trend tehnologic, cu dezvăluiri captivante, cu benzi desenate sci-fi, știri din cosmos și câte și mai câte.

Hambarul suspect era pustiu

Au lăsat mașina în curtea lui Nea Vasile și au refuzat, politicos, vișinata de casă cu care fuseseră îmbiați. Au purces, deîndată, spre locația hambarului misterios.

Cu respirația accelerată și inimile bătând puternic, au intrat în hambarul pustiu. Nimic suspect la vedere. Totuși, un fel de trapă, mascată de o pătură veche, le-a atras, aproape imediat, atenția. S-au privit în ochi, vreme de trei secunde foarte lungi. Apoi au coborât, pe scara îngustă, în măruntaiele hambarului abandonat.

Un anunț nedescifrat

Ceea ce au descoperit acolo, jos, i-a lăsat fără cuvinte. Era un fel de laborator, populat cu instrumente greu de identificat. Pe un perete, cu litere mari, trona acest anunț: „Is proiseact fìor fìor rùnach seo. Na h-ionnsaichibh a leithid air aon làimh! Tha an proiseact neo-ìomhaigh agus dh’fhaodadh a bhith ag amharc air dòighean eadar-dhealaichte. Mura gheibh sibh e, na cur a-steach e!” Nu s-au obosit să descifreze mesajul. Erau copleșiți de emoția descoperirii uluitoare.

Mai mult decât ar fi putut spera vreodată

Descumpăniți total, încercau să deslușească rostul acestui laborator. În cele din urmă, pășind prudent, s-au apropiat de ceea ce părea a fi o imensă masă de lucru. Un banc sofisticat de asamblare, așa cum au dedus după multitudinea de instrumente aflate la vedere. (Ciocan. Șurubelniță. Cheie fixă. Foarfecă pentru metal. Fierăstrău. Scurtătoare pentru cablu. Rindea. Nivelă. Pensetă. Fofopercutor stroboscopic coloidal. Încârligător cu zgheme. Sfoară de măsură. Clește. Mașină de găurit. Fier de lipit. Pătrat de tâmplărie. Mașină de șlefuit. Și altele.)

În mijloc, așezate peste instrumentarul variat, tronau planurile unui obiect nemaivăzut. Erau chiar planurile dronei! Veronica a leșinat pe loc. Cei doi bărbați erau stupefiați. Nu le venea să creadă. Chiar găsiseră planurile! Erau cei mai norocoși oameni de pe Planetă!

Planurile dronei românești nu erau ascunse sau încuiate, ci erau expuse în toată splendoarea, ca și cum ar fi așteptat să fie găsite.

Drona românească era cu adevărat un obiect incredibil. Nu semăna cu nimic din ceea ce jurnaliștii văzuseră vreodată. Avea o formă surpinzătoare, asemănătoare unei mingi de fotbal, dar cu margini ascuțite și suprafețe strălucitoare, alungite în patru aripioare, sculptate, de un designer inspirat, în metal. Lumina artificială se reflecta în moduri bizare de pe suprafața sa. Și producea un efect strălucitor și ireal.

Dar cel mai uimitor aspect al dronei era tehnologia sa avansată. Antene subțiri și mici, asemănătoare tentaculelor, se întindeau de pe corpul său, pulsând cu o energie misterioasă. Ecrane tactile și butoane luminoase acopereau suprafața sa, oferind indicii despre capacitățile sale incredibile.

O minune a tehnologiei contemporane

Pe măsură ce jurnaliștii priveau mai atent, au realizat că această dronă nu era doar un obiect zburător, ci o mașinărie de război avansată, echipată cu tehnologii de ultimă generație și capacitatea de a schimba cursul istoriei.

Drona românească părea, în toate detaliile, o capodoperă a tehnologiei moderne, echipată cu o varietate de funcții și caracteristici avansate. O veritabilă revoluție pentru inventarul planetar al obiectelor cu destinație militară. Iată o descriere mai detaliată a tehnologiilor sale impresionante, așa cum le-a notat Andrei, cu mare atenție:

Senzori avansați de detectare: Drona este echipată cu o rețea complexă de senzori și camere cu vedere la 360 de grade, capabile să detecteze mișcările și obiectele înconjurătoare cu o precizie extraordinară. Acești senzori îi permit să navigheze în mediul său înconjurător cu ușurință și să evite obstacolele în timp real.

Tehnologie de recunoaștere facială: Unul dintre cele mai impresionante aspecte ale dronei este capacitatea sa de a recunoaște fețele umane și de a identifica persoanele targetate în mod specific. Acest lucru o face o unealtă valoroasă pentru operațiuni de supraveghere și de aplicare a legii.

Sisteme de comunicații criptate: Drona este echipată cu sisteme de comunicații avansate, care folosesc criptare de ultimă generație pentru a asigura securitatea datelor și a comunicațiilor în timp real. Această caracteristică o face ideală pentru misiuni de informații sensibile și pentru comunicare în zonele de conflict.

Capacitate imensă de zbor autonom: Drona este alimentată nuclear și programată să zboare autonom și să își adapteze traseul în funcție de obiectivele și condițiile de mediu date. Această capacitate îi permite să efectueze misiuni complexe și să răspundă rapid la schimbările din teren.

Sisteme de armament integrat: Pe lângă capacitatea sa de supraveghere și de recunoaștere, drona este echipată și cu armament avansat, cum ar fi rachete ghidate și micro-tunuri de asalt. Aceste arme pot fi utilizate pentru a neutraliza amenințările și pentru a sprijini operațiunile militare terestre.

Detector de portofele: o caracteristică profund inovatoare, care îi permite să identifice și să localizeze portofelele pierdute sau furate într-un anumit perimetru. Acest detector folosește tehnologii avansate de scanare și identificare a obiectelor, precum recunoașterea formei și a texturii portofelelor, suma de bani dinăuntrul portofelului precum și detectarea semnalelor specifice emise de dispozitivele electronice din interiorul acestora.

Cu litere mai mici, Andrei a notat și niște comentarii personale:

Detectorul de portofele poate fi activat de la distanță și e capabil să scaneze rapid zona înconjurătoare, folosind camerele și senzorii dronei. Odată identificate, portofelele pot fi marcate pe o hartă digitală și transmise autorităților sau proprietarilor pentru recuperare. Uau! Această caracteristică este extrem de utilă în operațiuni de căutare și salvare, precum și în gestionarea situațiilor de urgență în care pierderea sau furtul portofelelor ar putea avea consecințe financiare sau personale semnificative pentru persoanele afectate. Tare de tot!

Împreună, aceste tehnologii fac din drona românească un instrument puternic și versatil, capabil să îndeplinească o varietate de sarcini și să aducă un avantaj strategic semnificativ în orice mediu de luptă sau scenariu operațional, a mai notat Andrei, de parcă și-ar fi scris deja articolul.

În încăperea laboratorului subteran se activaseră câteva luminițe. Pâlpâiau discret, între galben intens și roșu de alertă. Au dedus că ar putea fi o alarmă. Au fotografiat rapid totul. Apoi au șters-o rapid, cu planurile în brațe. Și cu bucuria imensă a descoperirii care urma să le aducă celebritatea.

În curte, îi aștepta nea Vasile. Au servit împreună vișinata de casă și au dovedit clondirul în câteva secunde. Nu mai erau capabili să îngaime nici un cuvânt. Iar Nea Vasile râdea, încetișor, bătrânește, cu un licăr de ironie în colțurile ochilor. S-au despărțit, în oraș, și au plecat să-și scrie fiecare partea lui de articol.

Experimentul lui Andrei

Ajuns acasă, Andrei, bricoleur pasionat, s-a apucat să construiască obiectul, folosindu-se de planuri și tot ce avea la îndemână. Cu toate că nu avea experiență în construcția de drone sau tehnologie de vârf, pasiunea și determinarea l-au făcut să ignore toate obstacolele. El a început să adune piesele necesare și să pună în aplicare cunoștințele sale limitate în domeniul ingineriei. Cu multe greutăți și multe nopți nedormite, Andrei a finalizat construcția obiectului, așteptând cu sufletul la gură să vadă rezultatul muncii sale.

La capătul unor eforturi inimaginabile de dexteritate, răbdare și altele, a obținut în cele din urmă, obiectul pe care-l descriau planurile. Nu prea semăna cu ceea ce văzuse, în stadiul de design, în laboratorul de sub hambar.

Și a ieșit ce a ieșit!

În locul unui dispozitiv zburător revoluționar, a fost întâmpinat de o contrapție stranie – un fel de roabă dotată cu aripioare improvizate și cu o înfățișare care se dorea a fi aerodinamică.

Cu ochii larg deschiși, de șoc și dezamăgire, Andrei a privit, încurcat, la creația sa. În loc de o dronă de ultimă generație, el construise, în mod evident, o unealtă ciudată și neconvențională, care semăna mai mult cu o roabă cu aripi decât cu un aparat de zbor sofisticat.

Cunoscând, ca orice român de bun-simț, toate armele românești celebre, care ne-au ținut pavăză împotriva cotropitorilor în marile momente de cumpănă, Andrei a fost dezamăgit. Se așteptase la obiectul senzațional pe care-l descriau planurile. Dar obținuse o roabă. E drept, cu aripioare aerodinamice.

Se gândea acum la Raza Morții, praștia cu laser, lancea cu elastic, marile noastre soluții militare, prezente în tot folclorul neaoș. Și acum, o biată roabă cu aripioare.

Până la urmă, sigur, nu e chiar așa rău. Va fi foarte utilă în muncile care necesită efort fizic susținut. Meritase efortul investigației? Nu prea.

Articolul pentru Racheta Cutezătorilor nu a mai apărut. Nu puteau publica niște planuri mincinoase, care promit o dronă dar produc o roabă. Andrei a dat foc documentației. Apoi s-a culcat. Și a dormit 3 zile, neîntors.

Astfel încât, cercetarea și inovarea românească vor trebui s-o ia de la capăt. Și, sincer, credem că e mai bine așa. Poate obținem măcar un târnăcop pneumatic!

P.S. E trist faptul că emoția descoperirii extraordinare i-a făcut pe cei trei să neglijeze avertismentul, scris în celtica goidelică. Dacă s-ar fi străduit să-l înțeleagă, ar fi aflat că: Acesta este un proiect foarte foarte secret. Nu încercați să-l duceți la capăt pe cont propriu! Proiectul este instabil și poate avea rezultate diferite. Dacă-l găsiți, nu-l furați!

Mare, mare păcat.