Descoperirea făcută de oamenii de știință pe Marte: ar putea confirma existența extratereștrilor

Oamenii de știință au făcut o descoperire pe Marte care ar putea duce la identificarea vieții extraterestre. Aceștia au localizat o câmpie cu o lățime de circa 466 de hectare, situată în emisfera nordică a planetei, numită Acidalia Planitia. Sub suprafața acestei regiuni se află condiții potrivite pentru susținerea organismelor vii, precum niveluri adecvate de apă, căldură și energie, propice dezvoltării bacteriilor.

Următorul pas constă în forarea suprafeței marțiene pentru a confirma dacă viața există cu adevărat acolo. „[Este] o zonă-țintă promițătoare pentru viitoarele misiuni care caută viață existentă în subteranul marțian”, au scris cercetătorii conduși de Andrea Butturini de la Universitatea din Barcelona.

Totuși, pentru a explora adâncimile identificate de echipă, ar fi necesare misiuni umane complexe și tehnologii care nu sunt realizabile în prezent. Cercetarea deschide însă drumul spre dovezi definitive ale existenței vieții extraterestre, focalizând atenția asupra unei locații unde microorganismele ar putea supraviețui, notează Daily Mail.

Viața subterană: bacterii producătoare de metan

Descoperirea aduce în discuție bacteriile metanogene, organisme care produc metan și care ar putea exista sub Acidalia Planitia. Aceste microorganisme sunt „extremofile”, capabile să trăiască în condiții extreme, cum ar fi temperaturi ridicate, apă hipersalină sau niveluri mari de radiații.

Pe Pământ, metanogenele se găsesc în mlaștini, în intestinele animalelor erbivore sau în materii organice aflate în descompunere. Ele nu au nevoie de oxigen, nutrienți organici sau lumină solară pentru a supraviețui.

Condiții favorabile sub suprafața marțiană

Deși suprafața planetei este ostilă, cu temperaturi extrem de scăzute și presiune redusă, subteranul poate oferi condiții mai bune. Decăderea radioactivă a elementelor precum toriul produce căldură și energie chimică, iar apa rămasă de la oceanele antice este îngropată sub suprafață.

Analiza realizată de echipa condusă de Butturini a corelat datele despre distribuția toriului cu hărțile anterioare ale gheții subterane, evidențiind că „cea mai robustă zonă-țintă este sudul Acidalia Planitia”. În această regiune, temperaturile subterane variază între 0 și 10°C, permițând existența apei lichide, un element esențial pentru viață.

Misiuni viitoare

În 2028, Agenția Spațială Europeană (ESA) intenționează să lanseze roverul Rosalind Franklin, echipat cu un burghiu capabil să foreze până la doi metri adâncime. Deși insuficient pentru a ajunge la adâncimile necesare, aceste misiuni reprezintă pași importanți spre explorarea subsolului marțian.

Descoperirea bacteriilor metanogene ar putea, de asemenea, să clarifice dezbaterile legate de prezența metanului în atmosfera marțiană. Observațiile efectuate de NASA și ESA au produs rezultate contradictorii, iar găsirea vieții microbiene sub suprafață ar sprijini ideea că metanul are o origine biologică.