Descoperire remarcabilă în deșertul Gobi: un dinozaur cu doar două gheare schimbă perspectiva asupra evoluției speciilor

Paleontologii au identificat o nouă specie de terizinozaur, cu o anatomie inedită, diferită de orice s-a mai descoperit până acum.

O echipă internațională de cercetători a anunțat identificarea unei noi specii de dinozaur în deșertul Gobi din Mongolia, care i-a uimit printr-o trăsătură fizică rară: avea doar două gheare pe fiecare mână. Noua specie, denumită Duonychus tsogtbaatari, atrage atenția lumii științifice prin această caracteristică unică, complet diferită de alți membri ai grupului său, cunoscuți sub numele de terizinozauri, scrie Live Science.

Dinozauri erbivori cu gheare de prădător

Terizinozaurii sunt cunoscuți pentru combinația lor neobișnuită de trăsături – deși erau erbivori, aveau gheare lungi și ascuțite, care în unele cazuri ajungeau până la 50 de centimetri. Până acum, toți terizinozaurii descoperiți, cum ar fi Therizinosaurus și Beipiaosaurus , prezintau câte trei gheare la fiecare membru superior. Duonychus tsogtbaatari , însă, rupe acest tipar.

Denumirea sa provine din grecescul „duo” (două) și „nychus” (degete/gheare), iar epitetul specific îl onorează pe paleontologul mongol Khishigjav Tsogtbaatar, contribuind astfel și la recunoașterea cercetării din regiune.

O surpriză anatomică care rescrie manualele de paleontologie

Descoperirea a fost complet neașteptată, potrivit coautoarei studiului, paleontologul Darla Zelenytska: „Găsirea unui exemplar cu doar două degete la mână este foarte neobișnuită pentru terizinozauri, care, până acum, au fost caracterizați prin configurația tridigitată.” Mâna fosilizată a fost păstrată în condiții excepționale, iar cercetătorii au putut observa în detaliu toate oasele degetelor și ale încheieturii.

Mai mult, ceea ce face această descoperire cu adevărat remarcabilă este conservarea tecii de keratină de pe gheare – o descoperire fără precedent la un dinozaur de talie medie sau mare. Această teacă arată cât de ascuțite și robuste erau ghearele, întărind ideea că aceste membre erau folosite cu eficiență pentru hrănire, dar posibil și pentru alte activități.

Un „camaleon preistoric” cu funcții multiple

Paleontologul japonez Yoshitsugu Kobayashi de la Universitatea Hokkaido a declarat că noua specie nu doar că accentuează ciudățeniile deja cunoscute ale terizinozaurilor, dar deschide și o fereastră către înțelegerea evoluției anatomiei acestora.

„Este ca și cum ai vedea o formă extremă de adaptare – o pierdere a unui deget, dar un câștigă funcțional. Cele două gheare rămase sunt curbate într-un mod care arată clar că erau folosite pentru apucarea și apropierea vegetației, similar modului în care camaleonii își folosesc membrele lor pentru a se hrăni”, a explicat Kobayashi.

Totodată, el a lăsat loc de interpretări privind alte posibile utilizări ale ghearelor: „S-ar putea să fi fost utile și în scopuri defensive, în ritualuri de curtare sau chiar în jocuri între indivizi.” Astfel, Duonychus tsogtbaatari nu doar că adaugă o piesă nouă la puzzle-ul dinozaurilor, dar și oferă indicii despre comportamentele lor complexe.

Un salt evolutiv, nu o anomalie

Cercetătorii susțin că trăsăturile descoperite nu sunt ale unei mutații izolate sau ale unei malformații, ci o direcție de evoluție reală. „Toate dovezile indică faptul că Duonychus tsogtbaatari este o specie distinctă, iar diferențele sale față de alți terizinozauri reflectă o adaptare evolutivă autentică”, a afirmat Kobayashi.

Specialiștii speră că următoarele descoperiri din aceeași zonă vor confirma aceste concluzii și vor oferi un context mai larg despre diversitatea și evoluția teropodelor erbivore în perioada Cretacicului târziu.

Descoperirea din deșertul Gobi vine să reconfirme statutul Mongoliei ca unul dintre cele mai bogate situri paleontologice din lume. Regiunea a oferit de-a lungul timpului numeroase fosile în stare excepțională de conservare, multe dintre ele contribuind decisiv la înțelegerea modului în care aceste creaturi au trăit, s-au hrănit și au evoluat.