Descoperirea celei mai vechi arte rupestre: implicații și consecințe pentru înțelegerea evoluției umane

O echipă de cercetători australieni și indonezieni a descoperit cea mai veche formă de artă rupestră figurativă pe insula indoneziană Sulawesi. Pictura, care prezintă un porc sălbatic și trei figuri umanoide, are o vechime de cel puțin 51.200 de ani, cu peste 5.000 de ani mai veche decât cea mai veche artă rupestră cunoscută anterior. Această descoperire schimbă fundamental modul în care înțelegem capacitatea de gândire creativă a primilor oameni moderni.

Importanța descoperirii

Profesorul Maxime Aubert de la Griffith University din Australia a declarat că această descoperire va schimba perspectivele despre evoluția umană. „Pictura spune o poveste complexă. Este cea mai veche dovadă pe care o avem pentru narațiune. Arată că oamenii de atunci aveau capacitatea de a gândi în termeni abstracti,” a spus el.

Arta rupestră a fost găsită în peșterile Karampuang Hill din Sulawesi de Sud și prezintă un porc sălbatic cu gura parțial deschisă și trei figuri umanoide. Cea mai mare figură umană are brațele extinse și pare să țină o tijă. A doua figură se află imediat în fața porcului, cu capul lângă botul acestuia și pare să țină un băț. Ultima figură umanoidă pare a fi cu capul în jos, cu picioarele îndreptate în sus și despărțite, având o mână care pare să atingă capul porcului.

Implicațiile arheologice și antropologice

Descoperirea subliniază importanța povestirii narative în cultura timpurie umană din Indonezia. Adhi Agus Oktaviana, specialist în artă rupestră de la Agenția Națională de Cercetare și Inovație (BRIN) din Jakarta, a explicat că povestirea narativă era o parte crucială a culturii umane de la o perioadă foarte timpurie. „Oamenii probabil au spus povești de mult mai mult timp de 51.200 de ani, dar, deoarece cuvintele nu se fosilizează, putem să ne bazăm doar pe indicii indirecte, cum ar fi reprezentările scenelor în artă,” a explicat el.

O revoluție în gândirea umană

Până în prezent, primele dovezi pentru desen pe pereții peșterilor datează din perioada 75.000-100.000 de ani în peșterile Blombos din Africa de Sud, constând în modele geometrice. Cu toate acestea, noua pictură din peștera de calcar Leang Karampuang din regiunea Maros-Pangkep din Sulawesi de Sud arată artă figurativă și o reprezentare abstractă a lumii din jurul pictorului, marcând astfel o evoluție în procesele de gândire ale speciei noastre.

Dr. Henry Gee, editor senior la revista Nature, unde detaliile au fost publicate, a sugerat că această trezire a minții umane s-a produs în jurul a 50.000 de ani în urmă, imediat după care toate celelalte specii de oameni, cum ar fi Neanderthalii și așa-numitul „Hobbit”, au dispărut.

Metode moderne de datare

Noua datare a fost posibilă folosind o metodă modernă care implică tăierea unor cantități mici din artă folosind un laser. Aceasta permite cercetătorilor să studieze diferite părți ale lucrării în detaliu și să ofere o datare mai precisă. Pe măsură ce această metodă devine mai utilizată, este posibil ca mai multe situri cu artă rupestră din întreaga lume să fie re-datate, împingând și mai mult înapoi momentul apariției artei figurative.

O privire nouă asupra Istoriei Artei

Până acum 10 ani, singurele dovezi ale artei rupestre antice se găseau în locuri precum Spania și sudul Franței, ceea ce a determinat pe unii să creadă că explozia creativă care a dus la arta și știința de astăzi a început în Europa. Descoperirea contururilor colorate ale mâinilor umane în Sulawesi de Sud în 2014 și ulterior în peștera Lubang Jeriji Saléh din Borneo în 2018, au contrazis această viziune. Acum, cu cea mai recentă descoperire din Sulawesi, arheologii au o nouă înțelegere a rolului important al povestirii în istoria artei.

Încercau să spună o poveste

Prof. Adam Brumm de la Griffith University a remarcat că descoperirile recente de artă rupestră din Indonezia aruncă o nouă lumină asupra importanței narațiunii în istoria artei. „Este de remarcat faptul că cea mai veche artă rupestră pe care am găsit-o în Sulawesi constă în scene recognoscibile: picturi care înfățișează oameni și animale interacționând în așa fel încât putem deduce că artistul intenționa să comunice o poveste,” a explicat el.

Suntem vechi, domnule!

Această descoperire nu numai că redefinește originile artei și ale gândirii abstracte, dar oferă și o perspectivă nouă asupra evoluției culturale și cognitive a speciei noastre. Pe măsură ce continuăm să explorăm și să descoperim mai multe artefacte, vom putea construi o imagine mai completă a trecutului nostru și a modului în care am devenit ceea ce suntem astăzi.