Deși avem mult mai puțin porumb, suntem campioni la export

Seceta puternică din acest an a afectat grav cultura porumbului în România. Ultima estimare a Departamentul pentru Agricultură al SUA indică faptul că anul acesta țara noastră va atinge un minim istoric, după ce a revizuit față de luna anterioară cu 900.000 de tone în minus prognoza pentru producția de porumb.

Noua estimare privind scăderea producției de porumb vine după ce în iulie, față de iunie, se mai reduseseră odată estimările, cu alte 400.000 de tone, pe fondul secetei care se făcea deja simțită. Seceta și temperaturile extrem de ridicate din această vară au distrus culturile de pe circa două milioane de hectare, un sfert din totalul cultivat la nivelul întregii țări.

Cu toate acestea, România va avea o mare cantitate disponibilă de porumb la export, în condițiile în care la intern nu consumăm mai mult de un milion de tone de boabe de porumb pe an. Acest lucru nu ar trebui să ne bucure, pentru că vorbim despre exportul de materie primă.

Producția de porumb a României s-ar putea reduce anul acesta la 7,8 milioane de tone, după ce în 2023 producția a fost de 8,5 milioane de tone boabe. În perioada analizată de Departamentul pentru Agricultură al SUA, în ultimii 11 ani cea mai mică producție s-a obținut în 2012, când s-au raportat doar 5,9 milioane de tone boabe, iar cea mai mare a fost în 2018, când s-au obținut 18,6 milioane de tone boabe.

15:40, 12.09.2024 • Agricultura

Porumbul din Bărăgan rămâne la mila cerului

În ceea ce privește producția de porumb boabe de anul trecut, România a obținut 8,522 de milioane de tone, cu 485.000 de tone mai mult față de 2022, când s-au consemnat 8,037 de milioane de tone.

În 2024 au fost cultivate cu porumb circa 2,3 milioane hectare, o suprafață similară cu cea din 2023, care a fost însă în scădere cu 58.000 de hectare, comparativ cu 2022.

La nivelul UE, producția de porumb pentru anul de comercializare 2024/2025 este estimată la 59 de milioane de tone, în scădere cu 1,5 milioane de tone (2%) față de cât se estimase luna trecută, cu 2,5 milioane de tone (4%) față de anul trecut și cu 8% sub media ultimilor cinci ani.

Exportăm cerealele ca pe o materie primă

Anul trecut, din România au plecat la export 5,35 de milioane de tone de porumb, după ce în 2021 atinsesem un vârf de 6,9 milioane de tone, conform datelor publicate de Eurostat.

Alături de grâu, porumbul este una dintre principale culturi de export ale României. Cele mai recente date ale Comisiei Europene arată că în perioada 1 iulie – 15 septembrie 2024, România a fost cel mai mare exportator de grâu moale din UE, cu o cantitate de 1,72 de milioane de tone. De asemenea, atât la orz, cât şi la porumb, România a fost cel mai mare exportator din UE, în condiţiile în care a exportat 824.640 de tone de orz şi 104.169 de tone de porumb în primele două luni ale sezonului agricol, care a început la 1 iulie 2024.

Fără animale și fabrici de procesare, cerealele ne prisosesc

Reducerea puternică a producției va afecta exporturile, dar chiar și în aceste condiții va rămâne o cantitate mare disponibilă pentru export. Deși pare un lucru bun la prima vedere, în realitate asta nu este o știre bună.

România are de mulți ani porumb disponibil la export, devenind unul din principalii exportatori europeni, pentru că nu mai are zootehnie. De exemplu, în 2018, când am avut un an agricol record, din producția de 31 de milioane de tone de cereale, am oprit în țară doar 2,5 milioane de tone, restul au plecat la export, în condițiile în care avem un consum lunar de 175.000 de tone de cereale.

Numărul animalelor a scăzut permanent după 1990, iar autoritățile nu găsesc soluții pentru oprirea acestui declin. De exemplu, dacă în 1990 România avea 6.290.700 de bovine, în anul 2000 ajunsese la un număr de 1.875.000 de capete, iar anul trecut – la 1.814.700. Situația este la fel de critică și în sectorul de creștere a porcilor, unde în 1990 avem 11.671.000 de capete, în 2000 numărul lor scăzuse la 3.784.500, iar anul trecut ajunse la 3.154.100. Pe de altă parte, nici industria alimentară nu are o capacitate prea mare de procesare a materiei prime, astfel că va exista și anul acesta un disponibil destul de mare pentru export.

Avertismentul producătorilor agricoli

„În România noi nu consumăm mai mult de un milion de tone de porumb boabe pe an. Nimeni nu discută despre rezerva de stat însă. Avem un război la graniță și o economie mondială care se degradează. În cazul nedorit în care s-ar închide granițele, cu cerealele pe care le are în depozite, România nu rezistă mai mult de patru luni. Rezerva de stat este de 350.000 de tone de cereale, iar noi avem un consum lunar de cereale de circa 175.000 de tone de cereale. Toate statele UE au rezerve pentru minimum șase luni și maximum doi ani. Ne lăudăm că suntem pe primul loc la exportul de cereale-materie primă, dar asta ascunde lipsa noastră de competitivitate. Despre asta trebuie să vorbim noi, despre competitivitate, nu că suntem campioni la exportul de materie primă. Prețul cerealelor a rămas aproape constant în ultimii 14-15 ani, dar prețul produselor finite s-au scumpit și cu 300% în ultimii ani. Aici avem clar o problemă noi. De aici și decapitalizarea fermierilor, care își vând produsele la aceleași prețuri de ani, dar cumpără cele necesare la prețuri care au crescut permanent. Trebuie neapărat schimbată legislația pentru a realiza comasarea terenurilor agricole și realizarea unei unități naționale sectoriale”, avertizează Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).