Despre ideologia legionară cu Theodor Paleologu și Mircea Dinescu

Eseistul și diplomatul Theodor Paleologu și scriitorul Mircea Dinescu au povestit în „Poezie și Delicatețuri”, emisiune la care a fost prezentă și echipa „Dialogurile Puterii”, despre ideologia legionară. Așa cum am observat cu toții, o reînviere, palidă, ce este drept, a existat și în ultima perioada în rândul simpatizanților partidelor extremiste, cu ocazia alegerilor prezidențiale anulate, din România.

„Am o poveste interesantă cu doctorul Milcoveanu, Șerban Milcoveanu, care fusese legionar. Familia Milcoveanu, branșa a familiei Cantacuzino, cu care tata se știa din tinerețe, a fost totdeauna pe poziții adverse. Se cunoșteau, își vorbeau și auzise Milcoveanu că avea tata niște probleme de sănătate și a venit la el. Pentru Milcoveanu rămăsese flacăra aia și îmi aduc aminte de o replică extraordinara. A venit vorba de Ana Pauker și el a  spus: Ana Pauker era o fanatică la fel ca noi… și a spus-o cu admirație: era ca noi. Era o fanatică la fel ca noi. Adică avea respect pentru Pauker pentru că era fanatică. Spunea Alexandru George: legionarii au fost bolșevicii noștri.

Asta nu înseamnă că ideologia legionară egal ideologia bolșevică, sub nicio formă. E vorba de un rol în societate, pentru că ei de fapt nu erau anticomuniști, dar nu se războiau cu comuniștii, că erau interziși și atunci se războiau cu grupul liberal-țărănist-democratic din perioada interbelică”, explica Theodor Paleologu.

Mircea Dinescu amintește de crimele legionare si in mod specific de asasinarea istoricului Nicolae Iorga.

„Despre Nicolae Iorga, marele istoric român, care a fost omorât de legionari, ar trebui să fie un capitol în cartea de istorie a României. Nu există așa ceva.  Eu am fost prieten cu Profira Sadoveanu, fiica lui Sadoveanu și pentru că Sadoveanu era mason când venea la întâlnire, fusese la universitate și au ieșit tinerii legionari să-l huiduie și ea mi-a spus că Sadoveanu i-a lăsat să-l huiduie și pe urmă a strigat: intrați în găurile din care ați ieșit nenorociților”.

Theodor Paleologu subliniază faptul ca textele cele mai radicale lui Emil Cioran nu fost publicate în română deoarece el a regretat acea perioada a vieții sale.

„Eu le-am citit în franceza, pentru că aici editura Humanitas a avut o înțelegere cu Cioran. Cioran n-a mai vrut să se publice ce a scris în tinerețe că realmente regreta. Regreta în mod foarte sincer totul. E un caz foarte interesant de terapie prin filozofie. Era un om minunat, un om rezonabil. Nu mai era deloc un fanatic. Tocmai, el cunoștea fenomenul fanatismului din interior. Îl experimentase și se vaccinase pentru tot restul vieții de păcatele tinereții. Deci există un păcat al tinereții, a spus Paleologu.