Detaliul din Constituție care l-ar putea salva pe Cîțu și care poate adânci criza din Guvern

După săptămâni de tensiuni politice, unul dintre finalurile conturate ca deznodământ al crizei guvernamentale a fost scenariul alegerilor anticipate, variantă agreată, cel puțin teoretic, de social-democrați și de USR-iști, iar condiția pentru ca acest scenariu să devină realitate ar fi fost ca după demiterea Guvernului, primele două propuneri pentru postul de premier să fie respinse de Parlament.

Totuși, e drum lung până departe, chiar formularea articolului 89 din Constituție ar putea fi salvarea lui Klaus Iohannis și indiciul că întregul tumult politic nu s-a încheiat.

Articolul 89 din Constituția României, intitulat ”Dizolvarea Parlamentului” spune că Președintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea ”A CEL PUȚIN” două solicitări de investitură.

Un alt aspect de luat în calcul este că Florin Cîțu nu și-a dat demisia, ci a fost demis prin moțiune de cenzură, condiție în care acesta rămâne premier interimar vreme de 45 de zile. Dacă ar fi demisionat, Florin Cîțu ar fi pierdut mandatul de interimar, iar Iohannis ar fi fost nevoit să desemneze alt premier interimar.

Astfel, Cîțu rămân încă 45 de zile la Palatul Victoria, dacă Iohannis nu se grăbește cu propunerea de premier. Dacă președintele propune un premier peste 45 de zile, de exemplu, din acel moment sunt contabilizate cele 60 de zile pe care le are la dispoziție pentru a aduce o propunere de premier în fața Parlamentului care să convină majorității.

În alți termeni, Cîțu ar putea să își prelungească mandatul de premier, iar Iohannis ar putea întârzia cu cel puțin 3 luni avansarea unei propuneri care să treacă de votul Parlamentului, iar aceste propuneri pot fi în număr mai mare de două, cum a fost adesea vehiculat în ultimele zile în spațiul public pentru termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea ”A CEL PUȚIN” două solicitări de investitură, caz care ar prelungi criza politică.

În concluzie, România ar putea rămâne în criză politică alte trei luni de zile în care Iohannis poate propune mai mulți premieri.

Trecutul îl face pe Cîțu să spere

În 2009, guvernul Boc a căzut în urma unei moțiuni de cenzură și din data de 13 octombrie a funcționat ca guvern interimar, cu puteri reduse (așa cum este de azi guvernul Cîțu).

A doua zi, președintele de atunci, Traian Băsescu, l-a numit pe Lucian Croitoru premier desemnat cu formarea unui nou guvern. În data de 4 noiembrie, Parlamentul a respins solicitarea de investitură, iar peste două zile președintele Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță premier desemnat, dar propunerea acestuia de guvern nu a mai ajuns la vot în Parlament pentru ca au intervenit alegerile prezidențiale (22 noiembrie si 6 decembrie), câștigate de Traian Basescu.

Pe 16 decembrie, Liviu Negoita iși depune mandatul, fără ca miniștrii săi sa fie măcar votați în comisii, iar a doua zi, Emil Boc este anunțat de președinte ca nou premier desemnat, primind ulterior votul de învestitura al Parlamentului. De ce nu ar spera și Cîțu în continuare?