Dexit: referendum pentru ieșirea Germaniei din UE

Aruncăm aici o privire asupra potențialului referendum privind ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană, denumit „Dexit”. Referendumul este propus/promis de partidul de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD). Această inițiativă a stârnit dezbateri și temeri cu privire la posibilele consecințe asupra funcționării UE. Și este „Dexit” pentru că e vorba, în original, de Deutschland. Pentru noi ar fi, poate, mai simplu „Gexit”.

AfD, cu o platformă deschis antieuropeană, promite un referendum privind ieșirea Germaniei din Uniunea Europeană. Alice Weidel, copreședintele formațiunii, a declarat că partidul va face presiuni pentru această consultare dacă va ajunge la putere. Cu toate acestea, sondajele sugerează că, paradoxal, majoritatea susținătorilor AfD ar prefera rămânerea în UE.

Expertul politic Tudor Dan Ancuța subliniază, într-un interviu acordat republica.ro, că scenariul „Dexit” nu este realist în următorii doi ani . Din mai multe motive. În primul rând, AfD nu are în prezent o majoritate parlamentară și ar întâmpina dificultăți în formarea unei coaliții. În al doilea rând, chiar dacă AfD ar câștiga teren, celelalte partide parlamentare au exclus cooperarea cu aceasta. În plus, chiar și în interiorul AfD, susținerea pentru „Dexit” nu întrunește o majoritate.

AfD se află în ascensiune în sondaje dar partidul se confruntă cu controverse și proteste, inclusiv acuzații de colaborare cu grupuri neonaziste. Încă nu s-au stins ecourile scandalului în care au fost implicați doi membri AfD. Vorbim de o întâlnire la Viena cu omologii austrieci de aceeași teapă. Acolo s-a discutat despre o posibilă „remigrare” a străinilor din Germania, inclusiv deportarea cetățenilor germani cu trecut migraționist.

Analistul politic relevă că declarația privind „Dexit” poate fi interpretată în contextul politicii interne a AfD, încercând să mute discursul de la proteste și să calmeze tensiunile interne din partid. Totodată, se sugerează că AfD dorește să-și definească clar poziția pentru a face față unui nou partid cu ideologie similară care apare în peisajul politic german.

În ciuda ascensiunii extremei drepte în Germania, Tudor Dan Ancuța subliniază că aceasta nu se compară cu forța similară din alte țări europene. Contextul politic german, caracterizat de o coaliție multicoloră și de neîncredere în guvern, contribuie la sprijinul pentru AfD. Analistul consideră că, pe măsură ce situația economică se va ameliora, intenția de vot pentru extrema-dreaptă va scădea.

În concluzie, perspectivele unui „Dexit” în următorii doi ani sunt considerate nerealiste, iar ascensiunea extremei-dreapta în UE este interpretată mai degrabă ca o reacție la crizele recente decât ca o tendință durabilă.