Dezastrul demografic din România. În Regiunea Sud e mai rău ca după al doilea Război Mondial

România ultimelor trei decenii s-a confruntat cu un imens dezastru demografic, deși nu a trecut printr-un război sau un șir de cataclisme naturale. În Regiunea Sud – Muntenia, în jumătate dintre județe este la fel sau chiar mai rău ca după al doilea Război Mondial, din perspectiva populației.

Aflându-se integral în Muntenia, zona se întinde pe 34.489 km² și este alcătuită din județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Ca dinamică a populației, cel mai prost stau Teleorman și Giurgiu: Teleorman are în prezent cu 154.000 de locuitori mai puțin ca la recensământul de după război, din 1948, în vreme ce Giurgiu are cu 51.000 mai puțin față de acum 75 de ani.

Călărașiul se poate lăuda cu o pierdere de „doar” 4.200, raportat la același reper, în vreme ce Ialomița are un ușor plus, de 6.000 (față de 1948) dar un mare minus, de 55.000 de oameni, față de 1992.

Acest an reprezintă apogeul Regiunii Sud – Muntenia, în ea locuind atunci 3.559.737 oameni. Două decenii mai târziu, la recensământul din 2011, mai erau 3.136.446 iar la cel din 2021, ale cărui date au fost publicate luna trecută – 2.864.337 locuitori.

Vorbim de o diferență negativă de aproape 700.000 de oameni, în mai puțin de trei decenii.

Pe județe, situația se prezintă la modul următor:

• Argeș avea 448.964 locuitori în 1948, 681.206 în 1992 pentru a descrește la 612.431 în 2011 și la 569.932 în 2021;
• Călărași avea 287.722 locuitori în 1948, 338.804 în 1992, 306.691 în 2011 și 283.458 în 2021;
• Dâmbovița avea 409.272 locuitori în 1948, 562.041 în 1992, 518.745 în 2011 și 479.404 în 2021;
• Giurgiu avea 313.793 locuitori în 1948, 313.352 în 1992, 281.422 în 2011 și 262.066 în 2021;
• Ialomița avea 244.750 locuitori în 1948, 306.145 în 1992, 274.148 în 2011 și 250.816 în 2021;
• Prahova avea 557.776 locuitori în 1948, 874.349 în 1992, 762.886 în 2011 și 695.117 în 2021;
• Teleorman avea 487.394 locuitori în 1948, 483.840 în 1992, 380.123 în 2011 și 323.544 în 2021.

Regiunea Sud – Est, probleme similare

Una dintre cele mai afectate zone de dezastrul demografic este Regiunea Sud – Est. Cu 600.000 de locuitori pierduți în ultimii 30 de ani, s-a ajuns în situația în care trei din cele șase județe au la fel sau chiar mai puțini locuitori ca în urmă cu trei sferturi de veac.

Cuprinzând Dobrogea, părți din sudul Moldovei și estul Munteniei, are o suprafață totală de 35.762 km². La apogeu, în 1992, număra 2.963.177 de locuitori. Două decenii mai târziu, în 2011, s-a ajuns la 2.545.923 iar la ultimul recensământ, din 2021 (cu date parțiale publicate în decembrie 2022) aici mai erau doar 2.367.987 oameni.

Pe județe, situația se prezintă la modul următor:

• Brăila avea 271.251 locuitori în 1948,  392.031 în 1992, 321.212 în 2011 și 281.452 la recensământul din 2021;
• Buzău avea 430.225 în 1948, 516.961 în 1992, 451.069 în 2011 și 404.979 în 2021;
• Constanța 311.062 în 1948, 748.769 în 1992, 684.082 în 2011 și 655.997 în 2021;
• Galați 341.797 în 1948, 641.011 în 1992, 536.167 în 2011 și 496.892 în 2021;
• Tulcea 192.228 în 1948, 270.997 în 1992, 213.083 în 2011 și 193.355 în 2021;
• Vrancea 290.183 în 1948, 393.408 în 1992, 340.310 în 2011 și 335.312 în 2021.

Regiunea Nord Est a pierdut un întreg județ

Trei decenii de capitalism „originar” au dus la pierderea a 525.347 de locuitori în actuala Regiune de dezvoltare Nord-Est a României. Pentru a avea o reprezentare a dezastrului, vorbim de mai mulți oameni decât există, în prezent, în trei din cele șase județe care o compun. Există și o singură excepție, de județ care și-a sporit populația: Suceava, cu un plus de 7.700.

În suprafață de 36.850 km², zona include Bucovina și jumătatea superioară a Moldovei, respectiv Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

La recensământul încheiat în ianuarie 1992, populația totală din Regiunea Nord Est era de 3.751.783 locuitori. A scăzut la 3.302.217 în 2011 și la 3.226.436 în 2021, conform datelor ultimului recensământ, publicate la sfârșitul lui 2022.

Așadar, ultimul deceniu consemnează o pierdere de 75.781 locuitori.

Imaginea de ansamblu

Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 prezentate la finele anului 2022, conform calendarului de diseminare, sunt:

– populația rezidentă a României = 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), din care:

• 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și

• 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban.

Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori.

Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153.900 persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori.

În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.00 persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puțin).

În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,800, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,100, reprezentând 9,3%).

Populația activă este de 8.185.000 persoane, fiind compusă din 7.689.000 persoane ocupate și din 496.100 șomeri.

Populația inactivă cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).