Dezastrul demografic din România. Topul regiunilor care au pierdut cei mai mulți oameni

Deși nu s-a confruntat cu războaie sau dezastre naturale, România a pierdut în ultimele trei decenii aproape o cincime din populație, fapt unic la nivel mondial. Absolut toate regiunile din țara noastră au înregistrat pierderi și doar 3 din 42 de județe au reușit să-mi sporească numărul locuitorilor.

Conform recensământului din 1992, România număra 22,8 milioane de locuitori. Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2021 (prezentate în decembrie 2022) arată că mai numărăm doar 19,05 milioane, cu 3,7 milioane mai puțin.

Nici măcar intrarea în UE nu a frânat exodul: față de recensământul precedent (2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane).

Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori.

Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153.900 persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9.800, respectiv 7.700 locuitori.

Topul negru al regiunilor

1.Jumătate din Sud – Muntenia, ca după război

În Regiunea Sud – Muntenia, în jumătate dintre județe este la fel sau chiar mai rău ca după al doilea Război Mondial, din perspectiva populației.

Aflată integral în Muntenia, zona se întinde pe 34.489 km² și este alcătuită din județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

Dacă în 1992 erau 3.559.737 oameni, în 2011 mai erau 3.136.446 iar în 2021 – 2.864.337 locuitori. Vorbim de o diferență negativă de 695.000 de oameni, în mai puțin de trei decenii.

2. Regiunea Sud – Est, probleme similare

Cu 600.000 de locuitori pierduți în ultimii 30 de ani, s-a ajuns în situația în care trei din cele șase județe au la fel sau chiar mai puțini locuitori ca în urmă cu trei sferturi de veac.

Cuprinzând Dobrogea, părți din sudul Moldovei și estul Munteniei, are o suprafață totală de 35.762 km². La apogeu, în 1992, număra 2.963.177 de locuitori. Două decenii mai târziu, în 2011, s-a ajuns la 2.545.923 iar la ultimul recensământ, din 2021 (cu date parțiale publicate în decembrie 2022) aici mai erau doar 2.367.987 oameni.

3. Fenomenul unic din Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud –Vest Oltenia se confruntă cu un fenomen unic în rândul celorlalte regiuni din România: toate județele sale, cu o singură excepție, au mai puțini locuitori ca în urmă cu 75 de ani, imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial.

Cu o suprafață totală de 29.212 km², cuprinzând întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia are în componență județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.

În ultimele trei decenii regiunea a pierdut 584.000 de oameni. Dacă în 1992, în vârf demografic, avea 2.457.515 locuitori, a ajuns în 2011 la 2.075.642 iar la ultimul recensământ, din 2021 (ale cărui date au fost publicate în decembrie 2022) mai număra doar 1.873.606 oameni. Față de recensământul din 1948, doar Gorjul are o populație mai mare.

4. Regiunea Nord Est a pierdut un întreg județ

Trei decenii de capitalism „originar” au dus la pierderea a 525.347 de locuitori în actuala Regiune de dezvoltare Nord-Est a României. Pentru a avea o reprezentare a dezastrului, vorbim de mai mulți oameni decât există, în prezent, în trei din cele șase județe care o compun. Există și o singură excepție, de județ care și-a sporit populația: Suceava, cu un plus de 7.700.

În suprafață de 36.850 km², zona include Bucovina și jumătatea superioară a Moldovei, respectiv Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

La recensământul încheiat în ianuarie 1992, populația totală din Regiunea Nord Est era de 3.751.783 locuitori. A descrescut la 3.302.217 în 2011 și la 3.226.436 în 2021, conform datelor ultimului recensământ, publicate la sfârșitul lui 2022. Așadar, ultimul deceniu consemnează o pierdere de 75.781 locuitori.

5. Jumătatea părăsită din Regiunea Vest

Jumătate din Regiunea de dezvoltare Vest o duce, din punct de vedere demografic, mai rău ca după al doilea război mondial. În total numără mai puțin cu 443.000 de locuitori, peste cât au în prezent județele Arad sau Caraș-Severin.

Cuprinzând întregul Banat și părți din Crișana și Transilvania, regiunea de 32.028 km² are în componență județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

Față de recensământul din 1948, Aradul are 76.000 oameni mai puțin iar Caraș – Severin – 55.000. Nici celelalte două județe nu o duc foarte bine, fiind în regres demografic în ultimele trei decenii.

La recensământul din 1992, Regiunea Vest număra 2.111.947. A scăzut la 1.828.313 în 2011 și 1.668.921 în 2021.

6. Regiunea Nord-Vest se depopulează molcom

Încet, dar sigur, mult mai încet ca suratele din sud sau est dar la fel de sigur, Regiunea Nord-Vest se depopulează. Cu 390.000 de oameni pierduți în ultimele trei decenii, cu un județ (Sălaj) mai slab locuit ca imediat după al doilea război mondial, zona dovedește că nimeni nu scapă de spectrul dezastrului demografic.

Cuprinzând Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, pe o suprafață de 34.159 km², Regiunea Nord-Vest are în componență județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.

Dacă în 1992 număra 2.909.669 locuitori, în 2011 mai avea 2.600.132 iar la ultimul recensământ, făcut în 2021 (dar cu rezultate publicate în decembrie 2022) pe aici mai erau doar 2.521.793 oameni.

7. Regiunea Centru a pierdut un întreg județ

Invidiată de mulți pentru polul economic creat în jurul municipiului Cluj – Napoca, nici măcar Regiunea de dezvoltare Centru nu a scăpat de dezastrul demografic. Per total, a pierdut în ultimele trei decenii echivalentul populației județului Alba.

Aflându-se în Transilvania, Regiunea Centru se întinde pe 34.100 km² și are în componență județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Dacă în 1992 regiunea avea 2.701.697 locuitori, în 2011 mai erau 2.360.805 iar în 2021 doar 2.271.066 locuitori, cu 330.000 mai puțin.

8. Paradoxul București – Ilfov

Cu o pierdere de „doar” 100.000 locuitori, Regiunea București – Ilfov pare a fi cea mai puțin afectată de dezastrul demografic din România. În realitate există un mare câștigător și un pierzător important și în această zonă.

Situată în Muntenia, regiunea de 1.811 km² cuprinde municipiul București și județul Ilfov. Dacă în 1992 avea 2.354.510 locuitori , în 2011 mai erau 2.272.163 iar în 2021 s-a ajuns la 2.259.669.

Bucureștiul este marele pierzător: dacă în urmă cu trei decenii avea 2.067.545 locuitori, acum mai numără doar 1.716.983, cu 350.000 mai puțini.

Ilfovul, în schimb, a crescut de la 167.533 locuitori în 1948 la 286.965 în 1992, 388.738 în 2011 și 542.686. Cu un plus de 255.000 de locuitori, este de fapt cea mai atractivă din România!

Repere naționale

Revenind la perioada recentă, în ultimii zece ani cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49.00 persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56.600 persoane mai puțin).

În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166.400 persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,800, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,100, reprezentând 9,3%).

Populația activă este de 8.185.000 persoane, fiind compusă din 7.689.000 persoane ocupate și din 496.100 șomeri.

Populația inactivă cuprinde 10.868.800 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%).