Dezastrul din învățământ: Peste jumătate dintre elevi susțin că au trecut prin cel puțin o formă de abuz sexual în școli

Un nou studiu scoate la iveală adevăratul flagel care are loc în școli. Peste 55% dintre cei intervievați au spus că au suferit o formă de abuz sexual în școală. Și mai rău este faptul că 44% au fost minori la momentul abuzului.

Studiul, desfășurat în cadrul proiectului „Harta hărţuirii sexuale în sistemul de învăţământ din România”, a dezvăluit că elevii şi studenţii chestionaţi au raportat diverse cazuri de abuz sexual, sechestrare și viol, fiind cele mai multe cazuri atribuite liceenilor.

De asemenea, 11% dintre elevi şi studenţi au spus că au primit ameninţări şi au fost constrânşi să întreţină relaţii sexuale pentru a putea fi evaluaţi la şcoală/facultate, mai indică sursa citată.

În schimb, în ceea ce priveşte percepţia cadrelor didactice cu privire la fenomenul hărţuirii sexuale, a reieşit că profesorii şi profesoarele, spre deosebire de studenţi şi elevi, au tendinţa să perceapă că actele de hărţuire sexuală în instituţiile de învăţământ au o frecvenţă mai redusă. Doar 25% dintre profesorii de gen masculin consideră că actele de hărţuire sexuală au loc des în şcoli şi licee, în timp ce niciun respondent profesor nu crede că aceste acte au loc foarte des. În plus, mai multe cadre didactice dintre cele care au participant la studiu consideră că în instituţia de învăţământ în care lucrează nu au existat cazuri de hărţuire sexuală sau, dacă au existat, acestea au fost rare. 

Rezultatele studiului sugerează şi o lipsă de încredere în cadrele didactice în ceea ce priveşte raportarea actelor de hărţuire sexuală trăite de către elevi şi studenţi. Consecinţele pentru aceste situaţii au fost rare şi, în unele cazuri, au avut chiar efecte negative asupra victimelor.

Informaţiile colectate subliniază impactul grav al hărţuirii sexuale asupra victimelor. Acestea pot dezvolta o serie de traume psihologice precum anxietate, furie, pierderea încrederii în ceilalţi, tristeţe, pierderea interesului pentru activităţile şcolare, autoculpabilizare, precum şi consecinţe severe precum episoade depresive sau gânduri suicidale.

Cercetarea a fost realizată în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 şi a cuprins un eşantion de 530 de studenţi respondenţi şi 114 profesori participanţi din trei dintre cele mai mari universităţi din România: Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Sibiu, precum şi cinci licee din următoarele oraşe: Novaci, Constanţa, Bârlad, Brăneşti şi Sibiu.