Timp de mai bine de un deceniu, dezbaterile electorale din România au fost ori formale, ori evitate cu o jenă demnă de politicienii care nu aveau nimic de spus.
Dar aseară, 28 aprilie 2025, în decorul solemn al Palatului Cotroceni, România a avut – în sfârșit! – o dezbatere în care candidații s-au privit în ochi și au dat cărțile pe față, cât i-a ținut talentul.

Nu toți. Unii au fugit. George Simion și Victor Ponta au găsit pretexte pentru a se sustrage, într-un fel sau altul, de la dezbatere.

Dar cei rămași în arenă au arătat mai mult decât simple răspunsuri: și-au expus slăbiciunile, micile ipocrizii, strategiile, visele.
Și tocmai asta a fost extraordinar.

Subiectele abordate și pozițiile candidaților la dezbaterea Digi24, 28 aprilie 2025

1. Criza economică și deficitul bugetar

Întrebare: Ce măsuri propuneți pentru reducerea deficitului? Tăieri bugetare sau majorarea taxelor?

• Crin Antonescu:
  • Soluție: reducerea aparatului bugetar și a cheltuielilor statului.
  • A admis că vor exista și concedieri, dar a susținut că vor fi făcute cu discernământ, „nu cu barbarie”.
• Nicușor Dan:
  • Soluție: combaterea evaziunii fiscale și eficientizarea colectării impozitelor.
  • A respins categoric ideea măririi taxelor pentru cetățeni.
  • A avertizat că deficitul generează inflație, afectând direct viața de zi cu zi.
• Elena Lasconi:
  • Soluție: reforma companiilor de stat, eliminarea politizării și numirea de profesioniști reali.
  • A subliniat că nu poți cere sacrificii oamenilor de rând cât timp „statul risipește prin clientelism politic”.

2. Planul de guvernare: ce măsuri imediate propun

Întrebare: Care sunt primele măsuri pe care le veți lua dacă ajungeți președinte?

• Crin Antonescu:
  • Revizuirea aparatului bugetar.
  • Inițierea unor consultări largi pentru definirea priorităților naționale.
• Nicușor Dan:
  • Reformă în Justiție, recredibilizarea statului.
  • Lansarea unui pact național pentru investiții și dezvoltare economică.
• Elena Lasconi:
  • Curățenie în companiile de stat.
  • Accelerarea absorbției fondurilor europene și reducerea birocrației pentru IMM-uri.

3. Cine va fi premierul propus

Întrebare: Pe cine vedeți în funcția de prim-ministru?

Elena Lasconi: a declarat clar că îl va propune pe Ilie Bolojan

Elena Lasconi a afirmat fără echivoc că, în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale, îl va propune pe Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru. Ea a subliniat că a fost prima care a exprimat această opțiune și a remarcat că ulterior „toată lumea îl vrea pe Ilie Bolojan”, sugerând că ideea a fost preluată de alți candidați.

Lasconi a motivat alegerea prin faptul că îl admiră pe Bolojan pentru experiența sa vastă în administrație și pentru profesionalismul demonstrat în cariera sa. Ea a afirmat că România are nevoie de un prim-ministru profesionist și a exprimat convingerea că și alte partide, inclusiv PSD, ar putea înțelege necesitatea unei astfel de numiri, având în vedere situația economică dificilă a țării.

Crin Antonescu: a evitat să nominalizeze un premier, invocând respectarea majorității parlamentare

Crin Antonescu a fost întrebat despre scenariile privind viitorul guvern, inclusiv despre posibilitatea ca Ilie Bolojan sau Lia Olguța Vasilescu să fie numiți premieri. El a evitat să ofere un răspuns concret, afirmând că nu a avut o astfel de discuție și că nu poate confirma o asemenea intenție. Antonescu a subliniat că va respecta rezultatul alegerilor parlamentare și va desemna un premier „în acord cu majoritatea”.

Nicușor Dan: a exprimat apreciere pentru Ilie Bolojan, dar nu l-a nominalizat oficial

Nicușor Dan a declarat că își dorește un premier care să aibă aceeași viziune ca și el și care să fie capabil să scoată statul român din rutina în care se află de ani de zile. El a menționat că Marcel Ciolacu nu poate fi o astfel de opțiune. Dan a exprimat apreciere pentru Ilie Bolojan, afirmând că „îmi place domnul Bolojan, ar fi foarte potrivit”, dar a subliniat că nu vrea să promită nimic și că va avea o discuție cu reprezentanții partidelor pro-occidentale din Parlament în cazul în care va ajunge președinte.

Așadar, în cadrul dezbaterii, doar Elena Lasconi a nominalizat explicit un candidat pentru funcția de prim-ministru, în persoana lui Ilie Bolojan. Crin Antonescu a evitat să ofere un nume concret, iar Nicușor Dan a exprimat apreciere pentru Bolojan, dar fără a-l nominaliza oficial.

4. Corupția și statul de drept

Întrebare: Ce veți face pentru combaterea corupției și întărirea statului de drept?

• Crin Antonescu:
  • A subliniat necesitatea unei colaborări strânse cu DNA și a promovat ideea recredibilizării Justiției prin reformă internă, nu prin „războaie politice”.
• Nicușor Dan:
  • A pledat pentru întărirea legislației anticorupție și pentru protecția avertizorilor de integritate.
• Elena Lasconi:
  • A cerut reformarea urgentă a Inspecției Judiciare și a CSM-ului.
  • A propus sancțiuni mai dure pentru magistrații corupți.

5. Relația României cu Europa și cu lumea

Întrebare: Care va fi politica externă a României?

• Crin Antonescu:
  • A reafirmat angajamentul față de Uniunea Europeană și NATO.
  • A pledat pentru o politică externă „echilibrată și demnă”.
• Nicușor Dan:
  • A propus o integrare mai profundă în structurile europene și un rol mai activ al României în definirea politicilor UE.
• Elena Lasconi:
  • A subliniat importanța relansării relațiilor economice externe.
  • A propus un „plan Marshall pentru Republica Moldova”, cu România în prim-plan.

6. Educația și viitorul tinerilor

Întrebare: Ce propuneți pentru educație și oprirea exodului tinerilor?

• Crin Antonescu:
  • Reforma educației prin descentralizare.
  • Creșterea salariilor profesorilor și stimulente pentru întoarcerea tinerilor în țară.
• Nicușor Dan:
  • Legarea curriculei școlare de cerințele pieței muncii.
  • Investiții masive în educația tehnologică și IT.
• Elena Lasconi:
  • Oferirea de burse pentru antreprenoriat.
  • Parteneriate între școli și mediul privat pentru a pregăti tinerii pentru locurile de muncă reale.

Episodul serii

În cadrul dezbaterii prezidențiale organizate de Digi24 pe 28 aprilie 2025, a avut loc un schimb de replici tensionat între Nicușor Dan și Crin Antonescu, centrat pe acuzații legate de transferul unor terenuri publice către dezvoltatori imobiliari în perioada în care Antonescu a fost ministru al Tineretului și Sportului.

Acuzațiile lui Nicușor Dan

Nicușor Dan l-a acuzat pe Crin Antonescu că, în calitate de ministru al Tineretului și Sportului în anii ’90, a semnat acte care au permis transferul a 34 de hectare de terenuri din domeniul public în proprietatea Biroului de Turism pentru Tineret (BTT). Ulterior, aceste terenuri ar fi fost vândute către dezvoltatori imobiliari. Printre terenurile menționate se numără:

• 7 hectare din Parcul Herăstrău
• 7 hectare din Ștrandul Tineretului
• 9 hectare din baza sportivă Pantelimon
• 9 hectare din baza sportivă Străulești
• 2 hectare din baza sportivă Băneasa

Nicușor Dan a susținut că există două hotărâri judecătorești care confirmă că aceste transferuri au fost ilegale și că șeful BTT de la acea vreme a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru aceste fapte.

Replica lui Crin Antonescu

Crin Antonescu a respins acuzațiile, afirmând că a semnat doar documente care atestau dreptul de proprietate al BTT asupra acestor terenuri, conform legii. El a subliniat că nu a fost informat că ar fi fost cercetat de vreun procuror și că nu a fost acuzat oficial în legătură cu aceste transferuri. Antonescu a declarat că, dacă Nicușor Dan continuă să facă astfel de acuzații, îl va da în judecată pentru calomnie.

Contextul juridic

Potrivit site-ului de fact-checking Factual, Crin Antonescu a fost audiat de procurori în cel puțin două dosare legate de aceste transferuri de terenuri. În 2014, a fost audiat la Parchetul General în urma unei plângeri, iar în 2016, a fost audiat de procurorii DNA Ploiești în urma unui denunț. Deși nu a fost acuzat oficial, aceste audieri contrazic afirmația sa că nu a fost niciodată chemat la parchet.

Acest schimb de replici a evidențiat tensiunile dintre cei doi candidați și a adus în prim-plan probleme legate de transparența în administrarea patrimoniului public și de responsabilitatea politică pentru deciziile luate în trecut.

Victor Ponta și George Simion: fenta electorală de Cotroceni

Victor Ponta: scuze pe bandă rulantă și o criză de TikTok

Victor Ponta a decis că-i mai comod să stea departe de lumina reflectoarelor.
Oficial, a motivat că nu participă la dezbaterea organizată de Digi24 pe 28 aprilie 2025 pentru că „nu e corect” – cică selecția candidaților s-a făcut pe baza unor sondaje plătite de partide grase de bani publici.

Neoficial?
În loc să-și înfrunte adversarii și să dea explicații națiunii, Ponta s-a refugiat într-un război de nervi cu TikTok-ul.
S-a plâns că i-au invadat contul mii de useri dubioși din Irak, Palestina și Birmania și că i-au sabotat performanța online.
Așa că, în miez de campanie, și-a pus avocații să trimită plângeri la Biroul Electoral Central și către rețelele sociale, de parcă rezolvarea deficitului de încredere în el ar putea veni din moderatori de conținut.

Să participi la dezbatere? Prea complicat.
Mai bine un proces verbal de atac cibernetic și-o postare lacrimogenă.

George Simion: spectacol de trei minute și exit prin stânga

George Simion a încercat ceva mai teatral: s-a prezentat la Cotroceni, a dat un buchet de flori Elenei Lasconi – „floare electorală năpăstuită” în opinia lui – și a ieșit pe ușa mare înainte să înceapă discuțiile.

Motivul?
Chipurile, el nu poate gira o dezbatere la care „alegerile anul trecut au fost măsluite” și în care „nu candidează cine ar trebui”.

În realitate, a fost un exercițiu de imagine cât casa:
A venit, a făcut două gesturi dramatice pentru camere și s-a evaporat într-un clip electoral filmat cu mai multă atenție decât participarea lui reală la dezbatere.

Așa se scrie „istoria” la Simion: trei minute de glorie, două declarații pompoase și zece postări bombastice pe rețele.

Când marii viteji se dau la fund

Amândoi, Ponta și Simion, au tras aceeași schemă în esență:
Au inventat pretexte – unul plângându-se de algoritmi ostili, altul pozând în martir politic – ca să nu se așeze la masa adevărată a democrației: dezbaterea de idei.

Nu rețelele sociale fac președinți.
Nu florile și nici plângerile la TikTok.
Ci dialogul, întrebările incomode și asumarea în fața poporului.

Iar aseară, din păcate pentru România, doi dintre candidații cu pretenții de lideri au preferat să plece pe ușa din dos.

Concluzie generală:

Dezbaterea de la Cotroceni a fost un pas mare înainte față de anii de goliciune politică:
candidații nu doar că și-au spus programul, dar și-au asumat conflicte, au polemizat, au riscat.
Fiecare a avut plusuri și minusuri, dar au demonstrat ceva esențial: că România încă mai poate spera la o politică vie.