Dezinformarea: riscuri și perspective în politica românească

În contextul unei perioade de doi ani în care aproximativ 3 miliarde de persoane din întreaga lume vor participa la alegeri și în plin boom al inteligenței artificiale, riscul dezinformării se manifestă ca una dintre cele mai mari amenințări pentru umanitate. Raportul privind riscurile globale, publicat recent de Forumul Economic Mondial, aduce în prim-plan problema dezinformării și impactul acesteia asupra legitimității guvernelor nou alese.

Context global și dezinformare

Recurgerea la dezinformare, mezinformare și instrumentele ce permit difuzarea acestora pot submina legitimitatea guvernelor proaspăt alese, potrivit raportului citat. Dezinformarea poate conduce la manifestații violente, crime bazate pe ură, confruntări civile și terorism. Aceste riscuri sunt cu atât mai pregnante în contextul alegerilor ce vor avea loc în următorii doi ani în țări precum SUA, Regatul Unit, Bangladesh, India, Indonezia, Mexic și Pakistan.

Mezinformarea este o formă de manipulare a informațiilor care implică furnizarea deliberată a informațiilor false sau distorsionate cu scopul de a induce în eroare sau de a influența opinia publică. Termenul este strâns legat de dezinformare, dar există o diferență subtilă între ele.

Dezinformarea se referă la furnizarea intenționată de informații false în scopul de a induce în eroare sau de a crea confuzie. Acesta poate include distribuirea știrilor false, răspândirea teoriilor conspiraționiste sau prezentarea distorsionată a faptelor reale.

Mezinformarea, pe de altă parte, se referă la furnizarea involuntară sau neintenționată de informații false. În acest caz, sursa poate să nu aibă cunoștință că informațiile furnizate sunt incorecte. Mezinformarea poate avea loc din cauza lipsei de verificare a faptelor, a unor erori de comunicare sau a interpretării incorecte a informațiilor.

Ambele concepte, dezinformarea și mezinformarea, pot contribui la răspândirea informațiilor false și la distorsionarea adevărului. În era digitală, cu volumul mare de informații disponibile, combaterea acestor fenomene a devenit o preocupare importantă în efortul de a menține integritatea informațională și de a contracara influența nefastă a manipulării informațiilor.

Exemple din politica românească

Politica românească nu este imună la aceste riscuri, iar dezinformarea poate avea consecințe grave asupra procesului democratic și stabilității politice. Un exemplu notoriu este răspândirea știrilor false și manipularea informațiilor în timpul campaniilor electorale. Dezinformarea poate crea un climat de neîncredere în instituțiile democrate și poate influența deciziile electoratului în mod nefast.

Un alt exemplu este legat de gestionarea crizelor și pandemiilor. În contextul crizei COVID-19, dezinformarea a jucat un rol semnificativ în răspândirea panicii și în subminarea eforturilor guvernului de a gestiona pandemia. Informații false privind tratamentele și vaccinurile au circulat intens, afectând încrederea publicului în măsurile luate de autorități.

Amenințări pentru mediul politic românesc

Dezinformarea este, în fapt, o problemă majoră în România, care afectează societatea și politica. Cercetările recente au identificat trei amenințări principale care fac românii vulnerabili la dezinformare:

• expunerea la dezinformare
• excluderea vocilor de tip expert
• diseminarea pe fondul neîncrederii generalizate

Politicienii români au înțeles importanța strategică a utilizării acestor arme. Dezinformarea a ajuns instrumentul preferat de acțiune al celor care încheagă viziuni politice plecând de la realități inexistente. O bună parte dintre aceștia, mai ales cei care promovează imaginea de combatanți antisistem, amplifică și dau greutate unor dezinformări online, cu scopul de a-și submina adversarii politici. În plus, unii politicieni răspândesc informații cu potențial letal pentru substanța democratică a vieții politice românești.

Dezinformarea poate influența modul în care luăm decizii în context politic și poate pune în pericol protecția mediului, a sănătății, a securității personale și, de fapt, mai tot din ceea ce constituie conceptul de Siguranță Națională.

În lumina acestor riscuri, politicienii responsabili și factorii de decizie din România trebuie să fie conștienți de impactul dezinformării și să implementeze strategii eficiente pentru contracararea acesteia. O abordare responsabilă și transparentă în comunicare, promovarea alfabetizării media și colaborarea cu societatea civilă sunt elemente esențiale în prevenirea răspândirii informațiilor false.

Inteligența Artificială și dezinformarea

Raportul Forumului Economic Mondial subliniază, de asemenea, preocupările legate de impactul inteligenței artificiale asupra dezinformării. Automatizarea proceselor de generare și propagare a știrilor false poate amplifica riscurile, necesitând măsuri specifice pentru reglementarea și controlul acestui fenomen.

Acțiuni necesare

Într-un mediu politic polarizat și în plin avânt al tehnologiei, gestionarea riscurilor dezinformării devine crucială pentru stabilitatea democratică. Politicienii, mass-media și societatea civilă din România au responsabilitatea de a colabora în identificarea și contracararea amenințărilor la adresa democrației și a proceselor electorale.

Este, deci, necesară o abordare proactivă și coordonată pentru a asigura integritatea informațională, promovarea discursului civilizat și protejarea fundamentelor democrației.

Este la fel de important să subliniem că identificarea politicienilor vulnerabili la dezinformare poate fi o sarcină dificilă și delicată. Dezinformarea poate afecta orice politician, indiferent de rang sau apartenența politică, și este esențial să se evite generalizările sau stereotipurile. Cu toate acestea, în contextul specific al politicii românești, există câteva aspecte care ar putea expune anumite figuri publice la riscuri mai mari de a fi influențate de dezinformare:

Rivalități politice intense

Politicienii implicați în rivalități politice intense ar putea fi mai susceptibili la dezinformare, deoarece adversarii politici ar putea folosi tactici de manipulare pentru a slăbi imaginea acestora sau pentru a submina acțiunile lor.

Politicieni cu profil public controversat

Politicienii cu un profil public controversat sau care au fost implicați în scandaluri pot fi ținte dar și surse ale dezinformării, în încercarea de a exploata aceste aspecte pentru a le afecta credibilitatea și reputația.

Implicarea în decizii sensibile

Politicienii implicați în luarea de decizii sensibile, cum ar fi politici legate de sănătate, economie sau securitate națională, pot fi expuși la campanii de dezinformare care își propun să influențeze opinia publică și să submineze măsurile adoptate.

Lipsa alfabetizării digitale:

Politicienii care nu au o bună înțelegere a mediului digital și a noilor tehnologii pot fi mai susceptibili la manipulare online și la răspândirea informațiilor false.

Dependența de surse de informații neprofesionale

Politicienii care se bazează pe surse de informații neprofesionale sau care nu verifică corespunzător informațiile pe care le împărtășesc pot deveni involuntar vehicule ale dezinformării.

Este crucial să subliniem că aceste observații sunt generalizări și că fiecare politician trebuie evaluat individual în ceea ce privește susceptibilitatea sa la dezinformare. Alfabetizarea media, educația digitală și o atitudine critică față de sursele de informații pot constitui instrumente esențiale în protejarea politicienilor împotriva amenințărilor dezinformării.

Lupta împotriva dezinformării și mezinformării nu este doar o responsabilitate a liderilor politici, ci a fiecărui cetățean implicat în procesul democratic. Efectele acestor practici nu sunt doar palpabile în arenile politice, ci pătrund în inimile și mințile oamenilor, modelând percepții, creând tensiuni și subminând încrederea în instituțiile fundamentale.

Este vremea ca societatea să se unească într-o voce puternică împotriva acestei amenințări la adresa democrației. Alfabetizarea mediatică și educația digitală ar trebui să devină armele noastre în lupta împotriva manipulării informațiilor. Fiecare cetățean informat și vigilent poate fi un ecran de protecție solid împotriva valurilor de dezinformare care amenință să erodeze temeliile societății noastre.

În fiecare alegere pe care o facem, în fiecare discuție pe care o purtăm online sau offline, avem puterea de a respinge dezinformarea și de a căuta adevărul. Viitorul nostru comun depinde de abilitatea noastră de a naviga cu discernământ prin valurile informaționale, de a recunoaște manipulările și de a ne apăra democrația.

Suntem, deci, chemați să fim gardienii integrității și transparenței. Numai prin colaborare și responsabilitate colectivă putem crea o societate în care adevărul este prețuit, iar tentativele extrem de frecvente de manipulare sunt dejucate. La timp.