Diaspora moldovenească, mai bine mobilizată decât cea românească

Peste 328.000 de moldoveni din diaspora au votat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2024, un rezultat destul de apropiat de recordul românesc din al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2014.

Duminică seara, la închiderea urnelor, se anunța în Republica Moldova că 54% dintre cetățenii cu drept de vot participaseră la alegerile pentru președinte în turul al doilea, adică 1,6 milioane de persoane, dintre care votaseră în afara granițelor peste 300.000 de persoane (328.000 mai exact, aproximativ 20% din voturile exprimate).

Cum pe Maia Sandu au votat-o 4 din 5 alegători din Diaspora, rezultatul final a fost evident, deși contracandidatul său a câștigat alegerile interne din Republica Moldova, la mare luptă, cu un avans de numai 30.000 de voturi.

Cât a votat diaspora din România la ultimele alegeri?

Miza emoțională a fost relativ comparabilă cu cea din Moldova la alegeri prezidențiale din 2009 și 2014, în România votanții fiind chemați să aleagă între comunism vs anticomunism, corupți vs anticorupți etc., dar rezultatele românilor din diaspora au fost sub ce a anunțat Comisia Electorală din Moldova în noiembrie 2024.

Astfel, în 2009, au votat în străinătate 95.000 români la turul I și 147.000 la turul al doilea al alegerilor prezidențiale (finala Năstase-Băsescu). In 2014 (finala Ponta-Iohannis), am avut în primul tur povestea românilor care nu sunt lăsați să voteze și cozile de la ambasade.

La primul tur au votat 160.000 atunci, iar în al doilea tur, pe fondul expunerii crescute în media, 370.000, mai mult decât dublu.

La finala alegerilor prezidențiale din 2019 au votat chiar mai mulți români, peste 645.000, iar la europarlamentarele din 2024, prezența diasporei românești a fost de numai 215.000 de persoane (pe o campanie mult mai liniștită însă, în ciuda comasării cu alegerile locale)

Rezultatul diasporei din Republica Moldova, cu cele peste 328.000 de voturi la ultimele alegeri din turul al doilea pentru președinte, este chiar mai spectaculos decât turul al doilea al alegerilor din România din 2019, din două motive.

Mai întâi, pentru că numărul românilor plecați la muncă în străinătate este de trei-patru ori mai mare decât cel al moldovenilor (1-1,5 milioane vs peste 4 milioane).

În plus, dacă în Italia, Germania, Franța, cumulate, numărul total de secții de votare deschise de autoritățile de la Chișinău a depășit 100, în Rusia, țară unde se află de asemenea o parte importantă a diasporei moldovenești, au fost deschise doar două secții (inițial, când se pregătea Referendumul convocat de Maia Sandu, se vorbea de cinci secții în total, dar în final au rămas doar două, ambele la Moscova).

Oare câți moldoveni ar fi votat în diaspora dacă și cei din Rusia erau răsfățați cu un număr de secții comparabil cu cele din Italia (60), Germania (26), Franța (20)? Si care ar fi fost rezultatul final?

Parafrazând o remarcă celebră, nu contează doar cine votează și cine numără voturile, contează și unde există posibilitatea să se desfășoare procesul.