Din lumea lui Horațiu Potra: războiul din Congo. Cine câștigă și cine pierde în cea mai sângeroasă zonă de conflict a Africii?

În estul Republicii Democrate Congo (RDC), un război de uzură devastează regiunea de zeci de ani. În 2025, violențele au atins un nou apogeu: gruparea rebelă M23, sprijinită de Rwanda, a cucerit orașe strategice precum Goma și Bukavu, provocând un exod masiv de populație și alimentând una dintre cele mai grave crize umanitare din lume.

Însă războiul din RDC nu este doar un conflict intern – el este rezultatul unui mecanism complex de influență geopolitică, în care sunt implicate Rwanda, Uganda, Burundi, dar și marile corporații internaționale care exploatează resursele din regiune. La mijloc se află milioane de oameni care plătesc prețul acestui haos.

Escaladarea violențelor: cine luptă cu cine?

În ianuarie 2025, rebelii M23 au reușit să preia controlul orașului Goma, capitala provinciei Kivu de Nord, continuându-și avansul spre sud. Aceasta a dus la o reacție militară rapidă: Burundi a trimis între 10.000 și 12.000 de soldați pentru a sprijini guvernul congolez, însă numărul acestora s-a redus la aproximativ 2.000-3.000 până la jumătatea lunii februarie.

19:03, 27.02.2025 • POLITICĂ

Ministerul Afacerilor Externe îi răspunde lui Elon Musk: mai bine mai târziu decât niciodată…

În același timp, Uganda și-a mărit prezența militară în RDC la 5.000-6.000 de soldați, deși oficial neagă că sprijină M23. Experții ONU susțin însă că există dovezi clare privind implicarea Ugandei în sprijinirea rebelilor.

Până acum, intervențiile străine nu au făcut decât să complice și mai mult situația, iar în realitate fiecare actor își urmărește propriile interese strategice și economice, sub pretextul pacificării regiunii.

Personajele-cheie: cine controlează războiul?

• Felix Tshisekedi – președintele Republicii Democrate Congo, aflat sub o presiune enormă pentru a stopa violențele și a recăpăta controlul asupra estului țării. El acuză Rwanda de orchestrarea conflictului.
• Paul Kagame – președintele Rwandei, considerat principalul sponsor al M23. Oficial, Kigali neagă orice implicare, însă Rwanda este acuzată de ONU că folosește gruparea rebelă pentru a controla resursele minerale din RDC.
• Yoweri Museveni – președintele Ugandei, un aliat strategic al Rwandei, dar și un jucător independent care își dorește acces la resursele minerale ale RDC.
• Corneille Nangaa – fost președinte al Comisiei Electorale din RDC, devenit liderul unei alianțe militaro-politice care include M23. Condamnat la moarte în contumacie de autoritățile congoleze.
• Gruparea M23 – organizație armată formată inițial din foști soldați congolezi de etnie tutsi, acum un pion strategic în conflictul dintre RDC și Rwanda. Se estimează că numără peste 8.000 de luptători.

Impactul umanitar: milioane de victime într-un război fără sens

Numerele sunt copleșitoare: peste 7.000 de oameni au fost uciși doar în ultimele luni, iar aproximativ 600.000 de persoane au fost strămutate din noiembrie 2024 până în prezent. Copiii sunt printre cei mai afectați:

• Peste 2.500 de școli au fost închise, lăsând zeci de mii de copii fără educație.
• Epidemii precum holera și mpox amenință taberele de refugiați supraaglomerate.
• Serviciile de sănătate sunt copleșite, iar accesul la medicamente esențiale este limitat.

În Bukavu, un miting organizat de M23 a fost atacat pe 27 februarie 2025, lăsând 11 morți și 65 de răniți. Într-un război unde fiecare parte acuză cealaltă de crime de război, victimele sunt întotdeauna civilii.

Cine profită din acest haos? Războiul pentru coltan, aur și cobalt

Estul RDC este una dintre cele mai bogate regiuni din lume în minerale rare, esențiale pentru industria tehnologică globală. Coltanul, cobaltul, cuprul și litiul sunt utilizate în baterii, microcipuri și vehicule electrice – iar cine controlează aceste resurse controlează viitorul industriei globale.

• Rwanda exploatează și exportă ilegal coltan din RDC, folosindu-se de rebelii M23 pentru a controla rutele comerciale.
• Companii internaționale achiziționează indirect minerale de sânge, închizând ochii la originea lor.
• Guvernul congolez este incapabil să controleze exploatările ilegale și pierde anual miliarde de dolari din contrabandă.

Acest război nu este doar despre putere politică – este un război economic. Și, așa cum s-a văzut de-a lungul istoriei, când miza este bogăția, conflictul nu are sfârșit.

Reacția internațională: condamnări, dar fără acțiuni concrete

ONU menține în estul RDC o forță de 11.000 de căști albastre, dar fără rezultate vizibile. În ciuda condamnărilor internaționale, nici SUA, nici UE nu au luat măsuri decisive pentru a sancționa Rwanda sau Uganda.

Marile puteri evită implicarea directă, preferând să susțină inițiative diplomatice care până acum au eșuat lamentabil. Fără presiune internațională reală, conflictul va continua, alimentat de interesele statelor vecine și de companiile care profită din exploatarea resurselor.

Implicarea mercenarilor români

În contextul conflictului din estul Republicii Democrate Congo (RDC), un număr semnificativ de mercenari români au fost implicați în luptele împotriva grupării rebele M23. Acești mercenari au fost recrutați și coordonați de Horațiu Potra, un fost membru al Legiunii Străine Franceze, cunoscut pentru activitățile sale în domeniul securității private.

Profilul lui Horațiu Potra

Născut la 14 iunie 1970 în Mediaș, România, Horațiu Potra a servit în Legiunea Străină Franceză și ulterior a fost implicat în diverse misiuni de securitate în zone de conflict, inclusiv în Orientul Mijlociu și Africa. El respinge eticheta de „mercenar”, preferând să se autodefinească drept „instructor militar”.

În ultimele luni, autoritățile române au desfășurat o amplă anchetă privind o presupusă tentativă de lovitură de stat orchestrată de Călin Georgescu, fost candidat la președinție, în colaborare cu Horațiu Potra, un fost membru al Legiunii Străine Franceze și lider al unei grupări paramilitare.

Rolul lui Horațiu Potra în complot

Horațiu Potra este acuzat de coordonarea unei grupări paramilitare care ar fi avut intenția de a destabiliza ordinea constituțională a României. Procurorii susțin că Potra și echipa sa ar fi plănuit să utilizeze arme de foc, arme albe și echipamente precum drone pentru a instiga la violențe în cadrul unor proteste neautorizate, cu scopul de a prelua puterea prin forță.

Descoperiri în timpul perchezițiilor

În urma perchezițiilor efectuate la domiciliul lui Potra, autoritățile au descoperit un adevărat arsenal: 25 de kilograme de aur, 43.000 de euro în numerar, 51 de grenade, două lansatoare de grenade, aproximativ 30 de arme de foc, muniție și explozibili. De asemenea, au fost găsite sume mari de bani, inclusiv peste 3,3 milioane de dolari.

Fuga în Dubai și situația actuală

În prezent, Horațiu Potra se află în Dubai, Emiratele Arabe Unite, unde a fost surprins în imagini alături de o femeie de naționalitate rusă, cu care ar fi avut întâlniri ce implicau tranzacții financiare suspecte. Autoritățile române au emis un mandat internațional de arestare pe numele său și fac demersuri pentru a obține extrădarea sa, deși România nu are un tratat oficial de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că există posibilitatea unor negocieri bilaterale pentru a facilita extrădarea.

Stadiul actual al anchetei

Ancheta este în desfășurare, cu autoritățile române colaborând cu parteneri internaționali pentru a clarifica toate aspectele legate de acest caz complex. Se așteaptă ca în perioada următoare să fie făcute publice noi informații pe măsură ce investigațiile avansează.

Își iau concedii ca să-și riște viețile în Congo

În ianuarie 2025, aproximativ 288 de mercenari români, sub comanda lui Horațiu Potra, au fost angajați de guvernul congolez pentru a sprijini armata națională în luptele împotriva rebelilor M23. Acești mercenari au fost implicați direct în apărarea orașului Goma, un punct strategic în estul RDC.

Cu toate acestea, în urma ofensivei M23, mercenarii români au fost copleșiți și s-au retras într-o bază a ONU. Ulterior, aceștia s-au predat și au fost evacuați în Rwanda, de unde au fost repatriați în România.

Controverse și confuzii

Prezența mercenarilor români în RDC a generat controverse, fiind confundați adesea cu grupul Wagner, o organizație paramilitară rusă cunoscută pentru implicarea sa în diverse conflicte. De asemenea, s-a raportat că unii dintre acești mercenari ar fi fost răniți în timpul luptelor, iar situația lor a fost descrisă ca fiind extrem de periculoasă.

Reacția autorităților române

Ministerul Afacerilor Externe al României a monitorizat situația și a oferit asistență consulară familiilor mercenarilor implicați. De asemenea, autoritățile române au colaborat cu organizațiile internaționale pentru a facilita evacuarea și repatrierea în siguranță a cetățenilor români din zona de conflict.

Implicarea mercenarilor români în conflictul din RDC subliniază complexitatea și pericolele asociate activităților de securitate privată în zone de război, evidențiind totodată riscurile la care se expun aceștia în astfel de misiuni.

Un război care nu se va termina curând

Conflictul din estul RDC nu este un simplu război civil – este o bătălie geopolitică și economică mascată sub pretextul instabilității regionale. Atât timp cât există cerere globală pentru minerale rare, atât timp cât Rwanda și Uganda pot profita din haos, iar marile puteri rămân spectatoare, acest conflict nu are un sfârșit vizibil.

Cine pierde? Populația civilă, condamnată să trăiască într-un coșmar perpetuu.

Cine câștigă? Cei care transformă moartea și distrugerea în aur, coltan și dolari.