Din programul de guvernare: Timișoara, capitală culturală europeană
Ministerul Culturii vrea ca Timișoara să devină Capitală Culturală Europeană în anul 2023, potrivit obiectivelor pe termen scurt ale programului de guvernare propus de Guvernul Nicolae Ciucă.
Ministerul Culturii vizează implicarea autorităţilor centrale în pregătirea şi derularea programului „Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”, care se va realiza prin: alocarea de la bugetul de stat a finanţării prevăzute în cuantum de 30 milioane de lei pentru proiecte culturale prin Administraţia Fondului Cultural Naţional şi 138,78 milioane de lei prin transferuri către unităţile administrativ-teritoriale pentru obiectivele de investiţii în infrastructura culturală – moştenirea TM2023. În acelaşi scop, vor fi identificate alte surse de finanţare şi modalităţi de susţinere a proiectului pentru asigurarea întregului suport necesar, potrivit noului program de guvernare.
Cultura vrea 1% din PIB
Pe termen mediu (2022/2024), Ministerul Culturii are în vedere protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural material prin eficientizarea şi creşterea investiţiilor din Programul Naţional de Restaurare a monumentelor istorice (PNR) şi adecvarea finanţării sale la nevoile reale prin linia de finanţare „Valul Renovării” din cadrul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă; dezvoltarea şi implementarea unei strategii de revitalizare a muzeelor şi punerea în valoare a patrimoniului acestora; salvgardarea siturilor înscrise în lista mondială UNESCO a patrimoniului/patrimoniului în pericol; îmbunătăţirea capacităţii statului român de a salva şi a conserva patrimoniul arhivistic prin programul de salvgardare a fondurilor arhivistice din domeniul cultural; încurajarea cercetării culturale; stimularea creşterii nivelului de consum cultural; transformarea campaniei de achiziţie de artă plastică contemporană în limita unei estimări de opt milioane de lei.
Pe termen lung (2024 – 2028) este prevăzută creşterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să atingă pragul de 1% din PIB.