Dispariția gheții din Marea Arctică contribuie la ninsorile europene

Marea Arctică, de pe care gheaţa dispare sub efectul încălzirii climei, contribuie în mod direct la ninsorile abundente din Europa, cum ar fi episodul glacial din 2018 supranumit „Bestia din Est”, care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie şi martie 2018, a provocat daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit.

Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă excepţionale au fost o consecinţa directă a apelor „anormal de calde” din Marea Barents, 60% din suprafaţa căreia a rămas fără gheaţa marină cu câteva săptămâni înainte de evenimentul din iarna lui 2018.

Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar – o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci – manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.

Cercetătorii au măsurat în timp real izotopii conţinuţi în vaporii de apă din atmosferă în perioada premergătoare episodului din 2018 – pentru că izotopii conţinuţi în vaporii de apă rezultată din zăpada topită sunt diferiţi de cei din mare, ei au putut să cuantifice exact cât exces de umiditate a fost eliberat din Marea Barents în acea perioadă.

Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.

Studiul concluzionează că, în cazul în care tendinţele actuale de încălzire continuă, Marea Barents va reprezenta o sursă majoră de umiditate pentru Europa continentală, provocând ploi sau căderi de zăpadă abundente, cu impact asupra infrastructurii şi traficului.

„Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente şi combustibil, distrugerea culturilor…”, a atras atenţia Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska din oraşul american Anchorage.