DNA, acuzată de emitere de ordonanțe „false” și de transformarea procurorilor în agenți provocatori

Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată oameni pe baza unor documente falsificate, scrie Săptămâna Financiară, care acuză și că procurorul și ofițerul de poliție judiciară au fost transformați  în „agenți provocatori”, cu misiunea de a-l determina pe inculpat să comită infracțiuni.

În cauză sunt mai multe dosare de la Tribunalul București, printre care nr. 21645/3/2020, în care omul de afaceri Marin Ciupitu ar fi promis, potrivit parchetului anticorupție, suma de 20.000 de euro organelor de urmărire penală din DNA investite cu soluționarea dosarului nr. 252/P/2017 în care era inculpat pentru a obține o soluție de clasare.

Conform documentelor prezentate în articol, a fost posibilă urmatoarea schemă:

• La 13.10.2017 DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la infracțiunea de dare de mită față de Ciupitu, „sesizarea din oficiu” având la bază și „datele existente la nivelul DNA”, constând în „denunțul unei persoane care a solicitat atribuirea statului de martor amenințat”;
• La 7.12.2017 procurorii Ioan Amariei și Eusebiu Serbanoiu au emis Ordonanța (în dosarul nr. 393/P/2017) prin care l-au autorizat pe procurorul Marian Gherman în calitate de colaborator cu identitate reală în vederea emiterii „unui inscris care să aibă aparența unei adrese de restituire a dosarului înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, sub nr. 10981/P/2016, înscris care să fie astfel redactat încât să aibă aparența de oficialitate și legalitate”. Măsura, conform Ordonanței din 7.12.2017 era autorizată pentru 60 de zile.

Pentru justificarea măsurii, în Ordonanța din 7.12.2017, cei doi procurori vorbesc despre imposibilitatea folosirii în cauză a unui investigator sub acoperire:

„Față de împrejurările și particularitățile cauzei, pentru realizarea scopurilor mai sus arătate nu este posibilă folosirea în cauză a unui investigator sub acoperire.

Față de împrejurările cauzei, așa cum acestea au fost expuse mai sus, probele necesare constatării complete a împrejurarilor comiterii infracțiunilor și identificării tuturor persoanelor implicate în activitățile infracționale menționate nu pot fi obținute în alt mod, iar o eventuală încercare – la acest moment procesual – de a obține probe în alt mod ar prejudicia ancheta”.

Citește mai mult pe Săptămâna Financiară.