„Doar Dumnezeu ne-a salvat!” – Cum am scăpat de un dezastru aviatic la Otopeni, dar riscurile de siguranță rămân

Un incident important s-a produs pe 18 ianuarie 2025 la Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, punând în lumină mai multe aspecte legate de managementul infrastructurii aeronautice din România.

Un Boeing 737-700 din flota TAROM (YR-BGG) a fost avariat după ce bucăți de asfalt desprinse de pe o cale de rulare a Aeroportului „Henri Coandă” (Otopeni) au lovit fuzelajul aeronavei, conform Autorității de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS). Sursele noastre susțin că nu e sigur dacă bucățile de asfalt provin de la pista de la Otopeni sau de la cea de la aeroportul Traian Vuia din Timișoara. Stratul de asfalt subțire de pe pista aeroportului timișorean a ajuns într-o stare avansată de degradare, iar defectele, mai ales în apropierea rosturilor, au dus la frecvente exfolieri care generează FOD (Foreign Object Debris), o problemă serioasă pentru siguranța zborurilor. Practic, când au inaugurat noul terminal, în martie 2024, nu au avut în vedere că avioanele decolează/aterizează pe pistă!

”Doar Dumnezeu ne-a salvat!” a exclamat unul dintre oamenii din sistemul aeronautic civil românesc. Această expresie foarte puternică nu este spusă gratuit pentru că acest în acest sistem există o rețea complexă de relații, angajări controversate și salarii substanțiale ce ridică semne de întrebare cu privire la siguranța zborurilor.

Șef la AIAS, suspendat de la AACR

De exemplu, director general la AIAS este Cristian Tecuceanu. Acesta este și angajat inspector aeronautic din primăvara anului 2024, ca rezultat al concursului pentru funcția de inspector aeronautic, cu dosarul de concurs nr. 2870, în cadrul SN-DN, postat pe 19.02.2024, la AACR – Direcția Navigabilitate – Serviciul Navigabilitate. În prezent, are contractul de muncă pe perioadă nedeterminată suspendat. Poziția lui Tecuceanu ridica unele probleme legate de siguranța zborurilor:

10:56 • Dezvăluiri

Sforarul „Vuitton” al Transporturilor și gașca sa de la Aeroportul Otopeni au pus în pericol viețile a peste 100 de călători

11:13, 26.02.2025 • Transporturi

Incident grav la Otopeni: un Boeing 737 TAROM, avariat de bucăți de asfalt desprinse de pe calea de rulare

1. Percepția asupra conflictului de interese: Chiar dacă postul este suspendat la AACR, faptul că persoana a ocupat anterior o funcție acolo și acum deține o poziție de conducere la AIAS poate crea o percepție că există un conflict de interese. Aceasta ar putea afecta încrederea publicului și a industriei în imparțialitatea investigațiilor și în reglementările emise de AACR, chiar dacă actualmente nu este activă în cadrul acestei autorități.
2. Riscul de influență indirectă: Chiar dacă funcția de conducere la AACR este suspendată, există riscul ca persoana să păstreze o influență asupra reglementărilor și deciziilor anterioare luate în cadrul AACR. În acest caz, independența AIAS în desfășurarea investigațiilor ar putea fi încă pusă sub semnul întrebării, chiar dacă nu există un cumul activ de funcții.
3. Importanța transparenței: Suspendarea postului la AACR nu elimină nevoia de a păstra transparență completă în ceea ce privește legăturile anterioare și potențialele conflicte de interese. Dacă există o percepție că persoana ar putea influența sau interveni în activitatea AIAS din cauza experienței sale anterioare la AACR, acest lucru poate submina încrederea în procesul de investigare a accidentelor și siguranței zborurilor.
4. Măsuri corective sau clarificări necesare: Ar putea fi necesar ca autoritățile să clarifice în mod public situația și să asigure că toate reglementările interne și măsurile de gestionare a conflictelor de interese sunt respectate. Dacă există nelămuriri, un astfel de context ar putea duce la întârzierea sau chiar abandonarea implementării unor măsuri corective esențiale pentru siguranța aviației.

Director la Aeroportul din Timișoara, membru în CA la AACR

Directorul aeroportului din Timișoara este Lucian Taropa.

Dar acesta este și membru în Consiliul de Administrație al AACR și pentru această funcție este remunerat anual cu 290.000 lei.

Ocuparea simultană a funcțiilor de membru în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) și de director al Aeroportului din Timișoara poate avea un impact asupra siguranței zborurilor, chiar și indirect. Iată câteva moduri în care aceste funcții ar putea afecta siguranța:

1. Posibile conflicte de interese în reglementare:

• Favorizarea aeroportului propriu: Dacă persoana care ocupă ambele funcții are responsabilități de reglementare asupra tuturor aeroporturilor din România, inclusiv al Aeroportului Timișoara, ar putea exista o tendință de a favoriza interesele aeroportului pe care îl administrează. De exemplu, reglementările privind infrastructura, siguranța operațională sau alte norme care afectează direct aeroporturile ar putea fi influențate de interesele specifice ale Aeroportului Timișoara. Aceste reglementări, dacă nu sunt obiective și echitabile, ar putea pune în pericol siguranța zborurilor.
• Lipsa obiectivității în aplicarea reglementărilor: În calitate de membru în CA al AACR, persoana este responsabilă pentru implementarea reglementărilor care trebuie să asigure siguranța zborurilor în toată țara. Dacă se află într-un conflict de interese, s-ar putea să nu aplice reglementările în mod imparțial sau să adopte măsuri care favorizează aeroportul pe care îl administrează, fără a lua în considerare siguranța generală a aviației.

2. Întârzierea implementării măsurilor de siguranță:

• Nevoia de a satisface interesele proprii ale aeroportului: Dacă aeroportul în subordinea căruia se află persoana respectivă are nevoie de investiții sau îmbunătățiri pentru a respecta standardele de siguranță, aceasta ar putea întârzia implementarea unor măsuri corective sau ar putea minimiza riscurile asociate. În loc să aplice măsuri urgente pentru a adresa riscurile identificate, interesul de a proteja imaginea aeroportului sau de a reduce costurile ar putea prevala asupra interesului pentru siguranța zborurilor.

3. Percepția publicului și a industriei:

• Confuzia rolurilor și lipsa de transparență: Atunci când o persoană deține simultan roluri de reglementare și administrare la un aeroport, pot apărea îngrijorări din partea publicului și a operatorilor de aeronave în ceea ce privește imparțialitatea deciziilor. Lipsa transparenței poate duce la o percepție negativă privind procesul de reglementare, iar aceasta poate afecta încrederea operatorilor de zbor și a autorităților de control în siguranța aviației civile.

4. Posibile compromisuri în gestionarea riscurilor de siguranță:

• Resurse insuficiente pentru supraveghere adecvată: Dacă persoana este implicată simultan în administrarea aeroportului și în reglementarea industriei aviatice, resursele și timpul dedicat fiecărei funcții ar putea să nu fie suficiente. Acest lucru ar putea conduce la o gestionare mai puțin eficientă a riscurilor de siguranță și la o supraveghere mai puțin riguroasă a respectării normelor de siguranță de către aeroporturi și operatori de aeronave.

5. Întârzierea sau blocarea schimbărilor necesare:

• Rezistență la schimbare: Într-un astfel de context, persoana respectivă ar putea întâmpina rezistență în implementarea schimbărilor necesare la nivelul reglementărilor, dacă aceste schimbări ar afecta în mod negativ operațiunile Aeroportului Timișoara. Această rezistență la schimbare poate întârzia măsurile care ar putea preveni accidentele și îmbunătăți siguranța aviației.

Incidentul din 18  ianuarie 2025

Pe 18 ianuarie 2025, avionul Boeing B737-700 din flota TAROM, înmatriculat YR-BGG, a fost programat să efectueze zborurile comerciale TAROM RO607 pe ruta București – Timișoara și TAROM RO608 pe ruta Timișoara – București. La finalul zborului RO608, avionul a aterizat la ora locală 19:18 pe pista 26L și a rulat, după degajarea pistei, pe traseele G – N – S – L până la poziția de parcare 106, unde pasagerii au fost debarcați.

La aproximativ 20:10, personalul de întreținere al TAROM a raportat, în urma unor verificări, că fuzelajul avionului prezenta zgârieturi și perforații. Aceste avarii, cauzate de un material asfaltic, au fost localizate în zona de jos, între aripă și fuzelaj, unde au deteriorat un panou al fuzelajului, două bucăți de asfalt rămânând încorporate în acesta.

Sursa foto: Boarding Pass

De asemenea, a fost avariată o antenă radio situată în partea inferioară a fuzelajului. Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a clasificat incidentul drept unul grav și a trimis o comisie la fața locului pentru a realiza investigația inițială, a înregistra video și a fotografia locul incidentului, precum și pentru a colecta informațiile preliminare.

Totodată, au fost prelevate probe din materialul asfaltic rămas în fuzelajul avionului și din stratul de uzură al pistelor de la Aeroportul „Henri Coandă” (Otopeni) și Aeroportul „Traian Vuia” din Timișoara. Probele au fost trimise pentru analiză într-un laborator specializat, pentru a stabili proveniența corpului străin.