Document oficial: Finanțele confirmă derapajul major al bugetului

Analiza semestrială realizată de Ministerul Finanțelor, instituție condusă de Marcel Boloș, evidențiază un derapaj semnificativ de la obiectivele bugetare stabilite pentru anul 2024. La finalul primelor șase luni, soldul bugetului general consolidat a ajuns la 63,67 miliarde lei, ceea ce reprezintă 3,60% din PIB. Această cifră reflectă doar 75,3% din deficitul prevăzut în Legea nr. 417/2023, semnalând astfel o abordare ineficientă a țintelor financiare.

Datoria publică: un alt semnal de alarmă

Datoria guvernamentală, conform metodologiei Uniunii Europene, a atins 51,4% din PIB, depășind din nou limitele stabilite prin lege. Această creștere alarmantă a datoriei, cu 24,8% din PIB provenind din datoria internă și 26,6% din datoria externă, ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a statului român.

Venituri și cheltuieli: un peisaj contrastant

Deși veniturile bugetului general consolidat au crescut nominal cu 13,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, atingând o pondere de 15,6% din PIB, acestea nu au atins nivelul programat. Această discrepanță se datorează, în principal, slabelor încasări din fondurile externe nerambursabile. În contrast, veniturile din economia internă au fost superioare estimărilor, însă impactul pozitiv a fost eclipsat de subperformanțele externe.

Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat au crescut cu 21,2% comparativ cu anul trecut, ajungând la 50,4% din programul anual. Aceasta evidențiază un derapaj major în gestionarea fondurilor, având în vedere că cheltuielile pentru investiții au crescut cu 41%, majoritatea fiind direcționate către proiecte finanțate din resurse interne.

19:31, 24.12.2024 • ECONOMIE

Un nou război este pe cale să izbucnească. Ţinta – bugetul de apărare, de 850 miliarde dolari, al SUA şi contractele Lockheed Martin şi Boeing

14:00, 02.12.2024 • Internațional

ISW: Rusia își majorează semnificativ bugetul militar. Ce înseamnă acest lucru pentru Ucraina?

Provocările fondurilor externe

Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au scăzut cu 2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reflectă o reducere îngrijorătoare a plăților pentru proiectele din cadrul financiar 2014-2024. În contrast, s-au înregistrat creșteri pentru proiectele din cadrul 2021-2027, dar această tendință nu compensează deficitul acumulat.

Absorbția fondurilor externe rămâne o prioritate pentru România. Ministerul Finanțelor subliniază imperativul accelerării implementării proiectelor finanțate din asistența financiară nerambursabilă, în special în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Perspective și recomandări

Pentru a atinge țintele de deficit stabilite pentru 2024, Ministerul Finanțelor recomandă o intensificare urgentă a eforturilor de colectare a veniturilor bugetare și o gestionare mai riguroasă a cheltuielilor. Fără măsuri imediate de reducere a cheltuielilor, România riscă un deficit ce ar putea depăși 6,9% din PIB, având consecințe negative asupra costurilor de finanțare și asupra alocărilor pentru investiții.

Concluziile raportului așa cum apar în documentul Finanțelor:

• Soldul bugetului general consolidat la semestrul I 2024 a fost de 63,67 miliarde lei (3,60% din PIB), reprezentând 75,3% din ținta de deficit stabilită pe anul 2014 prin Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, ceea ce indică un derapaj major de la această țintă.

• Datoria guvernamentală conform metodologiei UE s-a situat la data de 30 iunie 2024 la un nivel de 51,4% din PIB, peste ținta stabilită în Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024 . Datoria internă a administrației publice a reprezentat  24,8% din PIB, iar datoria externă 26,6% din PIB.
  • Veniturile bugetului general consolidat au fost superioare încasărilor din perioada similară a anului anterior, în termeni nominali, creșterea fiind de 13,5% iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,5 puncte procentuale de la 15,1% din PIB în semestrul I 2023 la 15,6% din PIB în perioada analizată. Veniturile bugetului general consolidat nu au atins nivelul programat pentru semestrul I 2024 pe fondul evoluției slabe a încasărilor din fondurile externe nerambursabile inclusiv asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, în timp ce veniturile din economia internă au fost superioare nivelului programat (101,2% grad de realizare al programului semestrial).
• Cheltuielile bugetului general consolidat au fost cu 21,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior și reprezentând 50,4% din programul anual prognozat.
• Cheltuielile pentru investiții au înregistrat o creștere accentuată comparativ cu semestrul I 2023 (+41%) alocările fiind efectuate în principal pentru proiectele finanțate din resurse interne, acestea reprezentând acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2024.
  • Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile(inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii și cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistenta financiara nerambursabilă aferenta PNRR) au fost cu 2,0% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent pe fondul diminuării plăților pentru proiectele finanțate din cadrul financiar 2014-2024 (cadru financiar ce se află la finalul perioadei de programare), în timp ce cheltuielile pentru proiectele finanțate din cadrului 2021-2027 și cele aferente proiectelor finanțate din asistența financiară nerambursabilă alocată pentru PNRR au înregistrat creșteri cu 7,93 miliarde lei și respectiv 2,00 miliarde lei.

• Absorbția fondurilor externe nerambursabile reprezintă o prioritate pentru România și ca urmare este imperios necesar ca în a doua jumătate anului curent ordonatorii principali de credite să accelereze implementarea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și în special a celor din asistența financiară nerambursabilă a PNRR.

• Având în vedere execuția bugetară din primul semestru al anului 2024 apreciem că pentru atingerea țintei de deficit stabilite pentru anul 2024 este necesar să fie continuate și intensificate eforturile pentru o colectare cât mai bună a veniturilor bugetare astfel încât nivelul programat să fie atins. Totodată în cazul cheltuielilor bugetare se recomandă o reducere a ritmului accelerat înregistrat în prima parte a anului curent și o atenție deosebită în angajarea de noi cheltuieli precum și o analiză riguroasă a cheltuielilor programate în vederea identificării unor eventuale sume ce pot fi economisite astfel încât acestea să nu afecteze negativ soldul bugetar stabilit pentru anul 2024.
• În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, există riscul major ca ținta de deficit asumată să fie depășită și să ajungă la un deficit de peste 6,9% din PIB, cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.