Document secret al Pentagonului: Cum influențează Heritage Foundation politica SUA față de China și apărarea internă
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/Proiect-nou-14-3.jpg)
Într-un document secret intern semnat de secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, Pentagonul a detaliat o schimbare semnificativă a priorităților sale strategice, punând accent pe prevenirea unei posibile invazii chineze asupra Taiwanului și întărirea apărării interne a Statelor Unite. Acesta este un pas major în implementarea viziunii fostului președinte Donald Trump și reflectă influența semnificativă a think tank-ului conservator Heritage Foundation.
Memorandumul, intitulat „Interim National Defense Strategic Guidance”, a fost distribuit oficialilor din cadrul Departamentului Apărării în mijlocul lunii martie 2025 și subliniază prioritățile strategice ale SUA într-un context geopolitic tot mai complex. Documentul, care a fost marcat cu mențiunea „secret/no foreign national” în multe dintre pasaje, detaliază modul în care SUA își vor ajusta resursele pentru a contracara riscurile emergente din partea Chinei și pentru a apăra interesele naționale, lăsând în plan secundar alte amenințări globale.
Prioritizarea apărării Taiwanului și reducerea riscurilor din alte regiuni
Conform ghidului, Pentagonul va face un „asumarea riscurilor” în diverse teatre de operațiuni, inclusiv în Europa și Orientul Mijlociu, pentru a direcționa resursele spre Asociația Pacificului. Taiwanul este considerat ca fiind principalul risc strategic, iar SUA își vor concentra eforturile asupra descurajării unei invazii chineze. Hegseth a afirmat clar în document că „China este principala amenințare a Departamentului” și că principalul obiectiv va fi prevenirea unui atac chinezesc asupra Taiwanului, în paralel cu protejarea teritoriului național american.
Pentagonul va ajusta, de asemenea, modul în care abordează conflictele în alte regiuni, acordând o importanță mai mare contra-terorismului și combaterii migrației ilegale și traficului de droguri. În schimb, va prioritiza resursele în regiunea Indo-Pacific și va reduce implicarea militară americană în alte zone, cum ar fi Orientul Mijlociu și Africa, unde nu există riscuri imediate pentru securitatea națională a SUA.
Presiune asupra aliaților din Europa și Asia
Pentru a face față amenințărilor regionale, Hegseth a subliniat că Statele Unite vor exercita presiuni asupra aliaților din Europa, Orientul Mijlociu și Estul Asiei pentru a-și crește cheltuielile de apărare. Pentagonul va solicita acestora să preia o parte mai mare din responsabilitățile de descurajare a amenințărilor regionale, în special față de Rusia, Coreea de Nord și Iran. Această abordare este un contrast semnificativ cu strategia anterioară a administrației Biden, care a pus accent pe importanța alianțelor pentru a contracara agresiunea Rusiei.
Influența Heritage Foundation asupra strategiei Pentagonului
Un aspect remarcabil al acestui ghid intern este influența evidentă a Heritage Foundation. Mai multe pasaje din document sunt aproape identice cu cele dintr-un raport publicat de această organizație conservatoare în 2024. Unii oficiali din cadrul Pentagonului, precum generalul-maior Garrick Harmon, au recomandat personalului să studieze raportul Heritage pentru a înțelege mai bine noile priorități strategice. Aceasta sugerează o legătură directă între viziunea Heritage și orientările militare ale lui Hegseth, care reflectă strategii de apărare mult mai concentrată pe provocările din zona Indo-Pacificului.
Reacții și provocări politice
Reacțiile față de acest ghid au fost mixte. În Congres, oficiali din ambele partide au exprimat confuzie cu privire la direcția strategică aleasă de administrația Hegseth, unii considerând că există o tensiune între dorința de a menține superioritatea militară globală și reducerea prezenței internaționale a SUA. Îngrijorările cu privire la o eventuală slăbire a angajamentului american față de Europa și Orientul Mijlociu au fost exprimate de diverși analiști și membri ai Congresului, care consideră că o astfel de schimbare ar putea pune în pericol echilibrul global de putere.