Donald Trump în prima zi la Casa Albă: Retragerea din Acordul Climatic de la Paris, politica strictă de imigrație și interzicerea diversității
Pe 20 ianuarie, Donald Trump a început oficial al doilea mandat prezidențial cu o serie de acțiuni executive care au fost menite să răstoarne ordinea politică și socială din Statele Unite, în stilul său caracteristic de a domina scena și de a-și reafirma angajamentele față de susținătorii săi, scrie Politico.
Într-o zi marcată de spectacole publice și decizii controversate, Trump a semnat zeci de ordine executive care au vizat totul, de la imigrație și comerț până la drepturile civile și politica energetică. Însă, în spatele acestor măsuri rapide, există o întrebare centrală: câte dintre acestea vor reuși să supraviețuiască provocărilor legale și politice care se preconizează?
Un debut cu impact: Trump și-a impus agenda fără ezitare
Începutul mandatului său a fost un adevărat spectacol, presărat cu ceremonii de semnătura, discursuri publice și întâlniri politice menite să sublinieze angajamentul său față de promisiunile din campania electorală. Primul mare act al lui Trump a fost retragerea oficială a Statelor Unite din Acordul Climatic de la Paris, o decizie care nu a surprins pe nimeni, având în vedere opoziția sa fermă față de acordurile internaționale care vizează schimbările climatice. Cu acest gest, Trump a subliniat din nou preferințele sale pentru politica internă, ignorând acordurile globale care nu ar fi în beneficiul economiei americane.
La scurt timp după semnarea acestui ordin, Trump a ținut un discurs în fața unui public adunat la Capital One Arena, în care a criticat administrația predecesorului său, Barack Obama, și a reafirmat importanța politicii sale de a pune America pe primul loc, subliniind că retragerea din acordul climatic este un pas esențial pentru prosperitatea națiunii.
De asemenea, în fața susținătorilor săi, Trump a semnat ordine menite să schimbe radical politica privind imigrarea și granițele, un subiect definitoriu în timpul campaniei sale din 2016. Unul dintre cele mai controversate ordine viza încetarea dreptului la cetățenie prin naștere, o practică protejată de 14-lea amendament al Constituției, dar pe care Trump și susținătorii săi o consideră o fereastră deschisă pentru imigrarea ilegală. Acest ordin ar urma să modifice interpretarea legii pentru a exclude copiii născuți pe teritoriul american din dreptul automat de a deveni cetățeni, un subiect ce este deja pregătit pentru provocări juridice majore din partea grupurilor de apărare a drepturilor civile și organizațiilor pentru imigranți.
Strategia economică și comercială: Așteptări mari, dar acțiuni limitate
Un alt domeniu în care Trump a încercat să impună schimbări radicale a fost economia, în special politica comercială. După numeroase promisiuni din campania sa, în care se angaja să impună taxe vamale de până la 100% pe importurile din anumite țări, realitatea primei zile de mandat a fost mult mai moderată. Deși Trump a semnat un ordin care cere agențiilor federale să investigheze deficitul comercial și practicile comerciale neloiale, nu a impus niciun tarif nou asupra importurilor. Acest lucru a fost interpretat de unii ca o revizuire a retoricii sale agresive din campanie, întrucât nu a pus în aplicare măsuri care ar fi putut adânci conflictele economice cu principalele parteneri comerciale ale SUA, precum China, Mexic sau Canada.
Totuși, măsura de a verifica practicile de comerț neloial, inclusiv manipularea valutară, a fost semnificativă, iar Trump a declarat că acest ordin va permite Administrației sale să identifice și să corecteze inegalitățile care ar fi fost cauzate de acordurile comerciale internaționale. Analistii economici sunt de părere că aceste acțiuni ar putea marca doar începutul unei serii de măsuri economice mai radicale ce ar putea fi implementate în săptămânile sau lunile următoare.
Imigrarea: Măsuri dure și provocări juridice
Una dintre cele mai controversate măsuri semnate de Trump pe 20 ianuarie a fost legată de imigrarea. Acesta a semnat mai multe ordine executive care vizează întărirea securității naționale și a controlului la graniță. În primul rând, Trump a anunțat reluarea construcției zidului de la granița cu Mexicul, un simbol al campaniei sale din 2016, și a semnat un ordin care restabilește politica de „Rămâi în Mexic”, prin care solicitanții de azil trebuie să aștepte în Mexic până la finalizarea procesului lor. Mai mult, Trump a declarat că guvernul federal va folosi întreaga putere a autorităților de aplicare a legii pentru a combate migrarea ilegală și pentru a elimina bandele și rețelele criminale străine care operează pe teritoriul SUA.
Totodată, Trump a ordonat suspendarea reînnoirii statutului de refugiat pentru cel puțin patru luni și a impus măsuri care reduc opțiunile de azil, ceea ce va duce, probabil, la creșterea numărului de respingeri ale cererilor de azil. De asemenea, a semnat un ordin care reglementează și mai strict accesul la cetățenie pentru persoanele care ajung ilegal în SUA. Aceste măsuri sunt menite să răspundă preocupărilor legate de migrarea ilegală, dar ele vor stârni cu siguranță controverse, având în vedere că sunt susceptibile de a încălca drepturi constituționale și de a provoca proteste și litigii.
Drepturile civile și reformele interne: O viziune conservatoare
Trump a continuat să semneze ordine executive care urmăresc să redefinească politica internă a SUA în ceea ce privește drepturile civile și diversitatea. Într-un ordin semnat în cadrul primei zile de mandat, Trump a ordonat desființarea unor programe guvernamentale de diversitate, echitate și incluziune (DEI), un subiect controversat pentru multe grupuri care susțin astfel de inițiative. De asemenea, a semnat un ordin care interzice recunoașterea federală a persoanelor transgen și non-binare, eliminând opțiunile de gen în documentele oficiale ale guvernului, inclusiv în pașapoarte și vize. Aceste măsuri, care se aliniază cu agenda conservatoare a lui Trump, vor avea cu siguranță un impact semnificativ asupra comunității transgen din Statele Unite.
Trump a continuat să promoveze o viziune de guvernare care susține valori tradiționale, dar a fost criticat de activiștii pentru drepturile omului pentru ceea ce mulți consideră a fi o retragere de la progresele realizate în ultimii ani în domeniul drepturilor minorităților și al incluziunii sociale.
Provocările viitoare și impactul pe termen lung
Chiar dacă Trump a reușit să semneze o serie de măsuri care reflectă promisiunile sale din campanie, multe dintre acestea vor fi supuse unui proces legal lung și dificil. Grupurile de apărare a drepturilor civile, organizațiile pentru imigrație și chiar unele state vor contesta multe dintre aceste ordine, iar instanțele judiciare vor avea ultimul cuvânt în ceea ce privește validitatea acestora.
Mai mult, punerea în aplicare a multora dintre aceste măsuri se va confrunta cu obstacole administrative și logistice. Deși Trump a anunțat un moratoriu asupra angajărilor în sectorul public, sindicatele federale au avertizat că această decizie va îngreuna implementarea noilor politici, întrucât guvernul nu va avea resursele necesare pentru a gestiona schimbările rapide impuse de președinte.
În concluzie, prima zi de mandat a lui Donald Trump a fost o demonstrație puternică de forță executivă, dar și o pregătire pentru un mandat marcat de confruntări politice și juridice. Cu o agendă agresivă în fața Congresului și a instanțelor, Trump pare să fi început un drum plin de obstacole, dar și de provocări pentru democrația americană. Rămâne de văzut cum va reuși să navigheze aceste turbulențe și care va fi impactul pe termen lung al deciziilor sale.