Dosarul exploziv al lui George Simion: dezvăluirile fostului Ministru al Apărării din Republica Moldova

Publicat: 11 apr. 2025, 20:14, de Radu Caranfil, în POLITICĂ , ? cititori
Dosarul exploziv al lui George Simion: dezvăluirile fostului Ministru al Apărării din Republica Moldova
Anatol Șalaru

Fostul ministru al Apărării Republicii Moldova, Anatol Șalaru, ne oferă detalii „șoc” despre cazul care îl implică pe controversatul George Simion, aducând la lumină adevăruri pe care puțini politicieni ar fi îndrăzniți să le dezvăluie.

O decizie judecătorească surprinzătoare

Totul a început cu o decizie de primă instanță a Judecătoriei Chișinău, care i-a dat dreptate lui Anatol Șalaru în procesul intentat de George Simion. Simion a cerut ca fostul ministru să-și retracteze o declarație dintr-un interviu acordat unei publicații din România – o declarație în care afirmase că Simion s-a întâlnit în 2011 cu șeful serviciilor ruse de la Cernăuți. Însă, potrivit hotărârii, dosarul prezentat de Șalaru nu contrazicea realitatea, ba chiar dovedea că întâlnirile din spatele ușilor închise aveau un fundament serios. Din momentul în care actele au ajuns la adresa corectă, instanța a respins cererea lui Simion, respingând astfel orice pretenție de a-l marca drept vinovat.

Anatol Șalaru explică fără menajamente:

Am aflat despre procesul intentat de George Simion abia după ce actele au ajuns la o altă adresă. Mi s-a părut absurd că, după ce directorului SIS i s-a cerut să vină cu explicații și el a venit cu dosarul complet al lui George Simion, nimeni nu mai a ridicat problema. Dosarul nostru demonstrează clar că nu au existat întâlniri de tipul celor susținute în mod frecvent.

De la o întâlnire întâmplătoare la dosare secrete

Prima impresie pe care Șalaru a avut-o despre George Simion:

Nu, nu, nu! Întâlnirile mele cu George Simion au început cu mult înainte de orice scandal major. Cred că a fost în 2012 sau 2013, când eram deputat în Parlament. Am primit un tricou de la el, cu scrisul mândru ‘Basarabia e România’. Pe atunci, eram curios, dar și reticent. Simion era, pe scurt, un personaj tăcut, care nu prea se impunea prin vorbe – doar prin acțiuni subtile și, ulterior, prin întâlniri ce aveau loc în umbră.

Șalaru adaugă că ulterior, în anul 2015, lucrurile au început să capete conturul unei întregi povestiri cu implicații serioase. El îl chema la o discuție importantă, fiind implicat și directorul SIS – și atunci i se confirmase că Simion a intrat în legătură cu agenți din sfera FSB, atât în Ucraina, cât și în țara noastră.

Am avut ocazia să-l întreb direct despre ce se întâmplase – iar el mi-a dat dosarul complet, un document secret ce atestă întâlnirile sale cu persoane dubioase, cu rezidenți ai FSB-ului. Nu mai puteam ignora ceea ce se petrece în umbra deciziilor politice.

Marșurile și expulzarea: un episod care a zguduit granițele

Discuția cu Anatol Șalaru a luat o turnură inedită când a început să desfacă firele complicate ale unei situații menite să arate cât de periculos poate fi un personaj ca George Simion pe scena politică. Șalaru povestește cu detalii alambicate despre cum marșurile unioniste organizate de Simion au transformat protestele în adevărate blocaje de stradă, un tablou ce nu doar că destabiliza imaginea unui unionism autentic, dar îi și dădea ocazia de a fi exploatat de interese externe.

Am văzut cum expulzările în Republica Moldova, în special cel din 2015, au fost folosite ca pe niște unelte pentru a promova un anumit mesaj politic. George Simion, prin comportamentul său rezervat și aparent tăcut, a reușit să devină un simbol pentru cei care doresc un unionism amenințat de influențele străine.

Șalaru nu se oprește aici, explicând cum lideri ai mișcării unioniste, precum Vlad Bilețchi, au fost folosiți ca pioni în jocurile de putere, fiind manipulați de interese care nu aveau nicio legătură cu idealurile unioniste, ci cu strategii menite să destabilizeze și să divizeze. Acest joc murdar, adăugat la faptul că dosarul cu întâlnirile a ieșit la iveală, consolidează imaginea lui Simion ca fiind un veritabil spion politic, încolțit de agenții ruși, care nu au nici o problemă să preia controlul asupra unor situații critice pentru viitorul țării.

Dezvăluirile din dosar: ce ne spune, de fapt, realitatea?

Întreaga discuție cu Anatol Șalaru se învârte în jurul aceluia ce el numește „dosarul secret”. Acest dosar, pe care mai mulți martori l-au văzut, nu numai că atestă întâlnirile cu agenți ai FSB-ului, dar dezvăluie și modul în care George Simion se descurcă într-un mediu extrem de controlat de Rusia. Dincolo de retorica politică, există fapte documentate care nu pot fi ignorate:

Dosarul pe care l-am văzut, și nu sunt singurul care l-a consultat, arată clar că între George Simion și rețelele de influență rusești există o legătură directă. Aceste documente nu sunt simple zvonuri, ci probe concrete care ar trebui să stârnească o revizuire serioasă a strategiilor politice din spatele unor astfel de mișcări.

Șalaru mai subliniază că acest dosar a fost folosit strategic: “Directorului SIS i s-a cerut să vină cu explicații și el a venit cu dosarul lui George Simion și l-a dat la fiecare să-l citească. După acel moment, nimeni nu a mai ridicat problema.” Aceasta rămâne una din cele mai controversate afirmații, deoarece sugerează că mecanismele de control intern și de securitate ale țării sunt profund compromise.

Simion, pion sau jucător de rang înalt?

Aparent, nu totul este atât de simplu când vine vorba de imaginea publică a lui George Simion. Anatol Șalaru, cu experiența sa de lungă durată în mijloacele de apărare și securitate, ne oferă o evaluare care nu lasă loc de interpretări:

Când privești la cum se mișcă prin culisele politice, cu două politici paralele – una internă și una externă – nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva George Simion joacă un rol mult mai amplu, servind interesele unor puteri externe. Pentru ruși, oamenii nu au valoare, ci sunt doar pioni utili pentru planurile lor pe termen lung.

Șalaru povestește despre acțiunile sale din perioada în care, fiind ministru, a primit diverse oferte din partea oficialilor ruși, încercări de a atrage personalități politice în vizitele oficiale la Moscova, sau presiuni pentru a negocia statutul anumitor elemente din armata de ocupație. Totul se plasează într-o imagine largă unde, dincolo de cuvintele rostite public, se desfășoară o luptă tăcută pentru influență și putere.

O lecție pentru România și un avertisment pentru viitor

În concluzie, interviul acordat de Anatol Șalaru nu este doar o simplă relatare a unui dosar secret, ci reprezintă o lecție de istorie și de realpolitik. El ne arată că realitatea politică de astăzi este mult mai murdară decât ne-am fi imaginat, iar mecanismele de influență externe joacă un rol crucial în determinarea viitorului națiunilor.

Șalaru subliniază:

România are ce învăța din experiența Republicii Moldova. Noi am început să discutăm despre războiul hibrid abia după ce Ucraina a fost afectată. În Moldova, s-au confruntat direct cu influența rusească, fiind nevoie de măsuri rapide și decisive pentru a stopa fluxul de finanțări și pentru a bloca canalele de propagandă. De aceea, dosarele ca cel pe care l-am văzut sunt atât de importante – ele arată clar calea pe care o urmează anumite facțiuni politice.

Această discuție devine și un avertisment pentru viitor. Dacă românii nu privesc cu ochi critici modul în care se desfășoară jocurile politice, dacă nu sunt conștienți de faptul că fiecare pion sau fiecare mișcare a unor actori ca Simion poate avea consecințe profunde, atunci riscul de a ajunge într-o capcană de influență externă este mult mai mare.

Când secretul devine armă politică

Articolul acesta nu face decât să confirme ce știm deja – că în lumea politică nu există lucruri făcute și că, adesea, se luptă bătălii în umbră. Fostul ministru Anatol Șalaru ne deschide ochii asupra unui dosar care, prin secretizarea sa și prin implicațiile sale, ne arată cât de fragilă poate fi democrația atunci când interesele externe se amestecă în alegerile interne.

Simion, cu ambivalența sa – o figură publică care își schimbă discursul în funcție de context și de audiență – se dovedește a fi mai mult decât un simplu politician. Este, potrivit lui Șalaru, „util” pentru cei care nu prețuiesc individualitatea, ci doar utilitatea în marile jocuri de putere care se joacă pe scena internațională.

Șalaru ne avertizează în final:

Dacă România ar permite ca astfel de actori să-și consolideze puterea, dacă nu ne oprim din a tolera astfel de comportamente, impactul asupra politicii interne și asupra securității naționale ar putea fi devastator.

Fără a dezvălui în detaliu toate secretele documentelor – pentru că, într-adevăr, ele sunt sub semnătură de confidențialitate – interviul reprezintă un apel la vigilență. Un apel adresat tuturor celor care cred în transparența politică și în responsabilitatea de a proteja democrația de influențele externe.

O realitate dură, dar necesară

Pe scurt, cazul dezvăluit de Anatol Șalaru, cu toate detaliile sale fără compromis, nu este doar o simplă investigație jurnalistică, ci un semnal de alarmă pentru toți cetățenii. Într-o epocă în care „informația” este putere, a cunoaște adevărul, chiar și atunci când acesta e învelit în mister și secret, devine esențial.

Acest dosar nu este un episod izolat, ci o piesă dintr-un puzzle complex care implică, pe lângă personaje controversate ca George Simion, și instituții care, uneori, par să mai fie captive ale unor interese străine. După cum ne amintește Șalaru, atunci când cineva îți aduce un dosar cu documente secrete, nu poți să rămâi indiferent – trebuie să asculți, să pui întrebări și să ceri clarificări.

Noroc cu jurnaliștii

Așadar, realitatea nu se schimbă pentru că ni se spune că așa este, ci pentru că cetățenii, activiștii și jurnaliștii de investigație pun presiune și solicită o clarificare a faptelor. Și dacă acest dosar va fi doar începutul unor revelații și mai dure, atunci trebuie să fim pregătiți să facem față unei realități ce a devenit tot mai complicată și periculoasă.

În timp ce unii politicieni se joacă cu cuvinte și alianțe, noi rămânem aici să studiem și să dezvăluim ce se întâmplă cu adevărat în culisele puterii. Rămâneți cu ochii deschiși și nu uitați că, în lumea politică, adevărul este adesea mai dramatic decât ficțiunea.

(adaptare investigatoria.ro)