Dosarul „Moraviţa II”, copia fidelă a excuţiei Ceauşeştilor

În urmă cu şapte ani, pe 31 mai 2016, procurorii DIICOT Timișoara și ofițeri de poliție judiciară DGA au descins în forţă la Stamora-Moraviţa reţinând peste 50 de poliţişti de frontierã, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, luare şi dare de mită, contrabandă și complicitate la contrabandă. Deşi infracţiunile la care fãcea referire DIICOT priveau inclusiv lucrãtorii vamali, nici un vameş n-a fost reţinut. Dosarul, instrumentat de actualul procuror general al României, Alex Florenţa, a fost trimis în judecatã abia în 2020, iar pânã acum, aproape toate acuzaţiile au cãzut în instanţã. La ora actualã dosarul se judecã la Curtea de Apel Timişoara, însã magistraţii refuzã cu obstinaţie sã accepte anumite probe care ar dãrâma complet acest dosar instrumentat în afara legii.

Încã din 31 mai 2016, de la momentul descinderii extrem de mediatizate în PTF Stamora – Moraviţa, au existat numeroase semne de întrebare în privinţa acuzaţiilor aduse lucãtorilor de poliţie de frontierã reţinuţi în urma descinderilor DIICOT şi DGA. Unul dintre acestea a rezultat din faptul cã niciun lucrãtor vamal nu a fost implicat în dosar, deşi contrabanda imputată poliţiştilor reşinuţi şi apoi arestaţi preventiv nu s-ar fi putut realiza fără sprijinul direct şi nemijlocit al angajaţilor Direcţiei Generale a Vămilor din respectivul punct de frontierã.
Un alt mare semn de întrebare din acest dosar se referã la faptul cã la momentul percheziţiilor domicilare efectuate la cei 39 de inculpaţi (unii dintre ei acuzaţi de contrabandã cu ţigãri!) procurorii au gãsit şi au pus sechestru doar pe câteva pachete de ţigãri (1 pachet KLD albastru, 1 pachet LD roşu, 1 pachet Rothmans, 1 pachet Bond, 1 pachet Marlboro, 10 pachete Winston, 20 pachete Davidoff, 25 pachete Dunhill şi 15 pachete Marble). 
Cã la mijloc au fost de fapt alte interese pentru reţinerea, arestarea preventivã şi judecarea poliţiştilor de frontierã de la Stamora – Moraviţa stã dovadã şi faptul cã vreme de patru ani, cel care a instrumentat acest dosar „major” de corupţie, actualul procuror general Alex Florenţa, nu a putut trimite dosarul în judecatã, din cauza lipsei evidente de probe. Singurele „probe” care l-au ajutat pe procurorul Florenţa sã trimitã dosarul în judecatã au fost aşa-zisele acorduri de recunoaştere, concepute chiar de cãtre el şi semnate la presiunea sa de anumiţi poliţişti de frontierã care se aflau în arest preventiv. Practic, respectivele acorduri de recunoaştere au fost utilizate de procuror ca mijloc de şantaj: semnezi ce îţi pun în faţã şi te scot din arest, nu semnezi stai în arest. De altfel existã şi probe audio în acest sens, de care judecãtorii nu vor sã ţinã însã cont.
Acum, dupã şapte ani de la momentul „instrumentãrii” dosarului respectiv, ies la ivealã tot mai multe detalii importante care atestã cã dosarul a fost o fãcãturã menitã a ascunde aspecte grave de naturã penalã stopate (culmea!) şi sesizate de-a lungul anilor cãtre structurile de siguranţã naţionalã chiar de cãtre cei care au ajuns inculpaţi.
Acuzaţii extrem de grave, prejudiciu de câţiva lei
La debutul acţiunii, procurorul de caz, procurorul Alex Florenţa (pe atunci la DIICOT – Structura Teritorialã Timişoara), declara public în mass-media că din “cercetările efectuate în mai multe dosare penale privind săvârșirea unor infracțiuni de contrabandă de către membrii unor grupuri infracționale, a rezultat că poliţiştii de frontieră din PTF Stamora-Moraviţa, sub coordonarea şefului de punct şi a şefilor de ture, s-au constituit şi au acţionat în mod coordonat, în cadrul unui grup infracţional organizat, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie pentru a obţine diferite beneficii material”.
Tot atunci, procurorul Florenţa (FOTO) sublinia că „polițiști de frontieră la PTF Stamora-Moraviţa au primit sume de bani drept mită de în scopul neîndeplinirii îndatoririlor de serviciu privitoare la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, respectiv prevenirea şi combaterea faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, în special a infracțiunilor de contrabandă şi a contravenţiilor săvârşite în zona lor de competenţă”.
Mai mult, acesta dezvăluia că „polițiștii de frontieră au creat un grup infracţional organizat” care a vizat introducerea ilgalã din Serbia a unor utilaje agricole şi a unor  ceasuri de lux „Rolex” care erau ulterior comercializate în afara graniţelor ţării, infracţiuni la care s-au adãugat acuzaţiile de sprijinire a traficului de migranți şi favorizarea trecerii frontierei de stat unor infractori dați în urmărire generală.

Deşi acuzaţiile vehiculate de procurorul Florenţa erau deosebit de grave, ceva a contrastat cu acestea. Anume cuantumul „mitei probate” ca fiind primitã ani la rând de zeci de poliţiştii de frontierã arestaţi: 3.410 euro şi 275 lei.
Sumã care echivaleazã cu 5 sau 10 lei, ori maximum 100 de euro, pentru fiecare poliţist de frontierã acuzat şi inculpat.
Culmea este însã cã pentru acest dosar în care mita neprobatã este de toatã jena, statul a cheltuit câteva sute de mii de euro cu investigatorul sub acoperire din dosar, cu interceptãrile şi cu remuneraţiile procurorilor şi judecãtorilor.
Grupul infracţional organizat imaginat de procurorul Florenţa, „destructurat” de judecãtori
In anul 2022, la finalizarea judecării pe fond a dosarului la Tribunalul Timiş, acuza ţiile procurorului Alex Florenţa aduse poliţiştilor de frontieră au picat una câte una, inclusiv cele de introducere ilgalã din Serbia a unor utilaje agricole şi a unor  ceasuri de lux „Rolex”. Cauza: lipsa de probe.
Chiar şi acuzaţia de grup infracţional a fost demontatã de instanţa de fond, astfel cã aproape toţi poliţiştii de frontierã inculpaţi au primit pedepse cu suspendare la fond, însã doar pentru infracţiuni de … luare de mitã (între 25 de lei şi maximum 75 de lei) „recunoscute” în faza de urmãrire penalã la presiunea procurorului Alex Florenţa (FOTO).
A existat o exepţie de condamnare cu suspendare a unui singur vameş, Mircea Ţurcaş, care a refuzat sã facã jocul procurorului şi sã încheie cu acesta un acord de recunoaştere a vinovãţiei. Drept urmare el a fost condamnat de Tribunalul Timiş la o pedeapsã cu închisoarea cu executare de 4 ani, 7 luni şi 10 zile de închisoare pentru luare de mitã. O luare de mitã fundamentatã pe spusele investigatorului sub acoperire utilizat ilegal în anchetã. În ce a constat acea mitã pentru care un om care a refuzat culoarul propus de procuror şi a fost condamnat la puşcãrie? Într-o plasã de struguri primitã de la un şofer de TIR din Macedonia care tranzita România încãrcat cu struguri şi în patru beri de 330 ml. şi o ciocolatã primite cadou de la un cetãţean român care a tranzitat PTF frontierã Stamora – Moraviţa. Ca o parantezã: ciocolata luatã „şpagã” de Mircea Ţurcaş şi o parte din struguri au fost îngurgitate de investigatorul sub acoperire al DIICOT care l-a dat în gât!
„Migranţii ilegali” inventaţi şi poliţişti de frontierã acuzaţi când nu erau la serviciu
Urmare a deciziei Tribunalului Timiş, toţi cei condamnaţi au fãcut recurs, astfel cã la ora actualã dosarul se aflã pe masa a doi judecãtori de la Curtea de Apel Timişoara, Nadejda Oprescu şi Mircea Nemeş. La ultimul termen al procesului din data de 22 iunie a.c., la care au fost prezenţi şi jurnaliştii Puterea, magistraţii au avut o atitudine care a demonstrat existenţa unei anumitã presiuni exercitatã asupra lor. Dar sã revenim la dosar! Una dintre acuzaţiile „beton” rãmase în dosarul Moraviţa este aceea cã anumiţi poliţişti de frontierã ar fi primit mitã în vederea sprijinirii traficului de migranți din afara şi din interiorul graniţelor României.
In speţã, fostul şef de punct al PTF Stamora Moraviţa, comisarul şef Furcea Gabriel, considerat de procurorul Alex Florenţa „liderul grupului infracţional organizat” a fost acuzat cã ar fi primit sume de bani de la anumite persoane strãine pentru a permite ieşirea ilegalã din România a unor migranţi.

„La data de 3 spre 4 noiembrie 2015, comisarul şef Furcea Gabriel, a fost de serviciu în PTF Moraviţa, în calitate de şef de punct, ocazie cu care a primit suma de 50 de euro, reprezentând partea sa din suma de 200 de euro primitã cu titlu de mitã de cãtre agentul Chilba Radu eugen de la cetãţeanul albanez Reci Xhelil, pentru a-i facilita intrarea ilegalã în ţarã (pct. 57 considerente, pct. A.II.17 din rechizitoriu)”, este una dintre acuzaţiile aduse fostului şef de punct de la PTF Moraviţa.
Numai cã ce sã vezi? În acea noapte menţionatã de procurori în rechizitoriu, comisarul şef Furcea Gabriel, nu era de serviciu, ci se afla acasã! Deşi în privinţa acestui aspect existã documente, nici Tribunalul Timiş şi nici Curtea de Apel nu au acceptat ca probã acte emise de IGPF care sã ateste cã acuzaţia adusã acestuia este una mincinoasã.
Furcea mai are însã încã douã acuzaţii de primire de mitã pentru cã ar fi facilitat intrarea ilegalã în ţarã, a unui grup de „migranţi ilegali”. „La data de 14.12.2015, comisarul şef Furcea Gabriel Ionuţ, a fost de serviciu în PTF Moraviţa, în calitate de şef de punct, ocazie cu care a pretins şi primit de la mai mulţi cetãţeni israelieni suma de 200 euro şi 150 lei, pentru a le facilita intrarea în ţarã, din care dupã împãrţirea sumei la toţi lucrãtorii de poliţie implicaţi, i-a revenit suma de 50 euro şi 50 lei (punctul 68 considerente, pct. B.III.8 din rechizitoriu) (…) La data de 11.01.2016, comisarul şef Furcea Gabriel Ionuţ, a fost de serviciu în PTF Moraviţa, în calitate de şef de punct, ocazie cu care a primit suma de 100 euro, reprezentând partea sa din suma de 400 de euro, primitã cu titlu de mitã de cãtre agentul Sfetcu Mihãiţã pentru a facilita intrarea în ţarã a mai multor cetãţeni israelieni (punctul 73 considerente, pct. B.III.14 din rechizitoriu)”, se precizeazã în încheierea Tribunalului Timiş.
„Migranţii ilegali” erau studenţi israelieni. Şi nu intrau în România, ci ieşeau
Insã ce sã vezi? „Migranţii” nu erau migranţi, ci cetãţeni israelieni care studiau Medicina în centrul universitar Timişoara şi, mai important, nu intrau în România, ci ieşeau din România!
Practic, despre ce a fost vorba în realitate? Diverşi cetãţeni israelieni, studenţi la medicinã în Timişoara, se trezeau deseori cã le expirã viza de studiu în România, astfel cã erau obligaţi sã se deplaseze în Serbia pentru a obţine o nouã vizã de studiu valabilã pe teritoriul României. In acest sens, iniţial, mulţi studenţi israelieni din Timişoara apelau la un tânãr de pe malul Begãi, pe nume Ovidiu Tãcutu, care se ocupa de obţinerea vizelor israelienilor din Serbia, fãrã a mai fi necesarã prezenţa fizicã a acestora.
Numai cã într-o zi, comisarul şef Furcea Gabriel a fost sesizat de cãtre un coleg aflat pe sensul de ieşire de la PTF Stamora – Moraviţa cã tânãrul Tãcutu ieşea din ţarã având asupra sa o pungã în care se aflau mai multe paşapoarte ale unor cetãţeni israelieni. Urmarea? Comisarul şef Gabriel Furcea a sesizat Serviciul Român de Informaţii, iar lucrãtori ai acestei instituţii s-au deplasat în PTF Moraviţa şi au demarat, împreunã cu procurorii, o anchetã.
Ulterior acelui incident, studenţii israelieni care studiau medicina la Timişoara şi aveau nevoie de prelungirea vizei de studiu pe teritoriul României au început sã meargã personal la Belgrad pentru a-şi procura o nouã vizã.
Însã fiind familiarizaţi cu Ovidiu Tãcutu, care fãcea inclusiv asigurãri de transport şi de persoane, studenţii israelieni apelau tot la el pentru a-i transporta la Belgrad în vederea obţinerii vizei de studiu în România.
Aşa se face cã în datele de 14.12.2015 şi de 11.01.2016, la PTF Moraviţa, acesta a tranzitat cu douã grupuri de cetãţeni israelieni care pãrãseau ţara (nu intrau, dupã cum se menţioneazã în rechizitoriul întocmit de procurorul Alex Florenţa şi în încheierea Tribunalului Timiş).
Culmea, tot comisarul şef Furcea a fost cel care a sesizat faptul cã israelienii eru însoţiţi de Ovidiu Tãcutu şi cã nu mai aveau vizã valabilã de şedere pe teritoriul României. Atunci, dupã un control amãnunţit al fiecãrui membru din grup (n.r. – pentru a vedea dacã nu cumva vreunul dintre studenţii israelieni este urmãrit local, naţional sau internaţional, ori are vreo restricţie de pãrãsire a României), pentru cã nimeni nu-i putea împiedica sã pãrãseascã graniţa chiar dacã viza le exipirase, comisarul şef Furcea şi colegii sãi au decis sã-i lase pe israelieni sã pãrãseascã teriroriul României, însã numai dupã aplicarea unui avertisment, conform legii, fapt consemnat în documente care existã. In plus, el a depus la PTF Stamora – Moraviţa şi copii xerox dupã documentele de identitate ale studenţilor israelieni care ieşeau sau intrau prin punctul de frontierã.
Numai cã exclusiv prin voinţa procurorului Alex Florenţa aceste douã „incidente” minore au fost denaturate în fapte penale, astfel cã studenţii israelienii care pãrãseau România pentru a-şi prelungi viza au fost transformaţi în „migranţi” care ar fi fost lãsaţi sã intre ilegal în România contra cost, în vreme ce „ghidul” studenţilor, Ovidiu Tãcutu, a fost transformat indirect în mituitor, iar comisarul şef Furcea transformat în poliţist corupt, „lider de grup infracţional organizat”.