Dosarul Revoluției: 31 de ani fără niciun vinovat

Publicat: 20 dec. 2020, 07:00, de Raluca I. Heroiu, în ACTUALITATE

Mărcăm 31 de ani de la Revoluția Română din 1989 și ne întrebăm care a fost scopul pentru care peste 1.000 de români s-au sacrificat pentru libertate. Ne ridicăm firesc și întrebarea cine este vinovat pentru evenimentele sângeroase care au avut loc în decembrie ’89.

Nimeni nu este vinovat pentru ce s-a întâmplat acum mai bine de trei decenii în România. Cel puțin pentru un moment. Primul termen din dosarul Revoluției a fost abia anul trecut, pe 28 noiembrie 2019. În dosar sunt puși sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil Dumitrescu.

3.300 de volume cu evenimentele sângeroase din decembrie ‘89

Dosarul cuprinde 3.300 de volume și a fost trimis în judecată în aprilie de 2019 de către procurorii Secţiei militare din Parchetul General.

Potrivit procurorilor, întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.

Între 22 decembrie și 30 decembrie 1989 s-au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe de gloanțe. Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări, mai susțin anchetatorii. Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat relevă că „Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, mai spun procurorii”.

29 noiembrie 2019, primul termen din dosar

După trei decenii, procesul Revoluției a început, pe 29 noiembrie 2019, la Înalta Curte. 5 000 de persoane au fost citate și sunt în așteptarea adevărului despre evenimentele sângeroase din ’89. Primul termen din dosar a reprezentat în realitate o umilință pentru cele 600 de persoane care au fost citate să se prezinte la Instanța Supremă în acea zi. A fost haos și îmbulzeală, asta în ciuda faptului că, potrivit instanței, au fost luate „toate măsurile administrative posibile pentru a se putea asigura accesul persoanelor citate la ședința de judecată”.

Așa se face că la prima înfățișare oamenii s-au înghesuit pe holurile instanței, unii din ei având nevoie chiar de îngrijiri medicale. Totul pentru ce? S-a așteptat cinci ore la coadă pentru a fi făcută prezența persoanelor citate, unele dintre ele fiind nevoite să străbată sute de kilometri pentru a veni la București și pentru a-și lua „rația de adevăr”. După această zi procesul a fost amânat trei luni.

La aproape un an, pe 9 octombrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis să excludă mai multe probe din dosarul Revoluţiei. Instanța admis mai multe cereri şi excepţii invocate în dosarul Revoluţiei atât de către părţi civile, cât şi de Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu. Au fost constatate neregularităţi în rechizitoriul întocmit de procurorii militari.

„Capii” din Dosarul Revoluției

Fostul premier Ion Iliescu și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, alături de Iosif Rus şi Emil Dumitrescu sunt puși sub acuzare în Dosarul Revoluției pentru infracţiuni contra umanităţii. La primul termen din dosar Iliescu și Voiculescu nu s-au deranjat și au rămas acasă, asta pentru că legea le permite.

Fostul premier Petre Roman a scăpat alături de fostul redactor-șef al TVR, Teodor Brateș. Procurorii au clasat ancheta primăvara trecută, însă au revenit asupra deciziei și au vrut să reia cercetările. Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins, însă, solicitarea de redeschidere a urmăririi penale în ceea ce îi privește. Și ei erau vizați tot pentru infracțiuni contra umanității, acuzații pe care le-au respins.

Citește și: