Două asociații din Iași au cerut validarea lui Georgescu în fruntea țării: ce au decis magistrații

Într-un demers juridic fără precedent, două asociații din Iași – „Apărătorii dreptei credințe calendarul ortodox iulian” și „Cealaltă Românie” – au solicitat validarea lui Călin Georgescu în funcția de președinte al României. Acestea au contestat decizia Curții Constituționale care a anulat alegerile prezidențiale din 2024, cerând fie recunoașterea victoriei lui Georgescu, fie reluarea turului al doilea.

Curtea Constituțională, chemată în instanță

Plângerea depusă la Curtea de Apel Iași nu îi vizează doar pe judecătorii Curții Constituționale, ci și instituția în sine. Reclamanții s-au folosit de Legea contenciosului administrativ, deși aceasta nu se aplică deciziilor justiției, ci doar actelor administrative. Judecătorii Curții nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului.

Un caz sortit eșecului

Încă de la primul termen, instanța a respins cererea ca inadmisibilă, fără a analiza fondul cauzei. Decizia poate fi atacată cu recurs, dar șansele ca demersul să reușească sunt minime.

Curtea Constituțională este instanța supremă în materie de constituționalitate, iar deciziile sale sunt definitive și general obligatorii. Nu există instanțe superioare CCR care să îi confirme sau infirme hotărârile.

Decizia CCR de anulare a primului tur și reluare a alegerilor a fost deja implementată și nu mai poate fi contestată pe cale juridică în România. Orice încercare de a o răsturna pe cale administrativă sau prin instanțe obișnuite este sortită eșecului, întrucât hotărârile CCR nu pot fi supuse recursului și sunt executorii din momentul publicării în Monitorul Oficial.

O țară între două realități: legea vs conspirația

Acțiunea juridică vine pe fondul unei fracturi tot mai evidente în societatea românească: o parte a populației refuză să accepte realitatea juridică și continuă să conteste instituțiile democratice, invocând teorii ale conspirației. În acest context, acest proces nu este doar un eșec juridic, ci și o radiografie a diviziunii din România anului 2025.

Rămâne de văzut dacă aceste demersuri vor influența scena politică sau vor rămâne doar episodul bizar al unei Românii în derivă.

CCR a avut un fundament juridic solid în acest caz

CCR nu este infailibilă și a luat de-a lungul timpului decizii discutabile, unele chiar profund viciate politic. Dar în cazul anulării primului tur al alegerilor prezidențiale, există un fundament juridic solid, bazat pe informații care, cel mai probabil, demonstrează existența unor interferențe grave în procesul electoral.

Totuși…

Problema? Aceste informații nu au fost încă făcute publice, iar această lipsă de transparență alimentează exact genul de teorii conspiraționiste pe care electoratul georgescian le înghite pe nemestecate. În absența unor explicații clare, oamenii vor umple singuri golurile narative cu tot felul de speculații despre „statul paralel”, „marionetele globaliste” sau „frauda de proporții epice” orchestrată de „elitele nevăzute”.

Avem nevoie de transparență. Urgent.

Frustrarea crește, iar din punct de vedere strategic, tăcerea autorităților este cea mai proastă alegere. Într-o țară deja măcinată de falii ideologice și de o neîncredere profundă în instituții, absența unor dovezi oficiale nu face decât să radicalizeze și mai mult un electorat care oricum se simte „furat” și „marginalizat”.

Este esențial ca măcar o parte a acestor informații să fie dezvăluită publicului. Nu neapărat toate detaliile operative, dar măcar un rezumat clar al motivelor care au stat la baza anulării alegerilor. Altfel, România riscă să se afunde într-un nou val de tensiuni, proteste și acțiuni de contestare agresivă a ordinii constituționale.