Două ministere joacă ping-pong cu investiția de la Krivoi Rog-Ucraina, dar și cu soarta angajaților români

De peste 22 de ani, statul român, prin Ministerul Economiei, plătește partea sa pentru „paza și conservarea” investiției de la Combinatul Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog-Ucraina.

Numai că, astăzi, în actuala conjunctură din Ucraina, instituțiile statului abilitate prin lege nu știu de soarta acestei investiții și despre românii care lucrază acolo.

Totul a început în 1983

Povestea Combinatului Minier de Îmbogățire a Minereurilor Acide cu Conținut de Fier de la Krivoi Rog-Ucraina  (CIM Krivoi Rog) a început în 1983. Atunci s-au pus bazele unui proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizații a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenția multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenție şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986). Dar, în urma transformărilor politice și sociale din țările participante la această investiție, Ucraina, ca stat independent, a preluat administrarea combinatului, rămând să colaboreze doar cu România şi Slovacia. Potrivit documentelor oficiale, adică în baza Convenției interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 și a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând  cca. 27% din valoarea întregului proiect.

Până la ora actuală, România a investit la Krivoi Rog circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile. În schimb,conform Protocolului, partea ucraineană se obliga să asigure livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 mil tone pelete în anii 1994 – 1996 din care în anul 1994 până la 2 mil tone, însă nu mai puțin de 1, 5 mil tone. Preluarea peletelor din Ucraina, în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea”SIDEX” S.A. Galați. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete. 

Declinul din 1999 și apariția lui Gigi Becali

Din cauza lipsei surselor de finanţare din partea Ucrainei, lucrările la CIM Krivoi Rog au fost sistate. Astfel, în anul 1999 a fost aprobată Hotărârea Guvernului nr. 643/1999 privind modul de decontare a cheltuielilor efectuate de antreprenorii români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcţii montaj la Combinatul minier de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog-Ucraina.

Totodată, s-a decis ca îndeplinirea obligaţiilor şi drepturile ce revin părţii române din participarea la construirea Combinatului de la Krivoi Rog se realizează prin antreprenori, respectiv prin trei societăţi comerciale Arcom Bucureşti, controlată de afaceristul Gigi Becali, Arcif Bucureşti şi Uzinexport Bucureşti.

Un milion de euro anual pentru paza combinatului și cei circa 80 de angajați români

Astfel, Ministerul Economiei, în calitate de ordonator principal de credite, a asigurat și asigură fondurile necesare activităţilor desfăşurate de cei trei antreprenori români pe perioada de sistare a lucrărilor de construcţii montaj la CIM Krivoi Rog.

Ca atare, în baza acestei hotărâri din 1999, statul român, prin Ministerul Economiei, plătește anual circa un million de euro pentru paza combinatului dar și pentru cheltuielile salariale și de cazare a celor circa 80 de angajați români ai celor trei firme mai sus menționate, cei mai mulți fiind de la firma cotrolată de Gigi Becali.

Spătaru a pasat răspunderea la Cadariu

Ca urmare a situației actuale din Ucraina, PUTEREA a solicitat ministrului PSD al Economiei, Florin Marian Spătaru, să precizeze ce se întâmplă cu investitția de la Krivoi Rog și cu muncitorii români aflați acolo. Numai că ministrul Economiei ne-a comunicat că ”solicitarea dumneavoastră a fost redirecționată către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului”.

Adică, prin instalarea cabinetului Ciucă, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului s-a ”spart” în două noi ministere – Economie pe de o parte, Antrepenoriat și Turism pe altă parte.

Însă, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului condus de liberalul Daniel Cadariu a precizat pentru PUTEREA că ”În prezent, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului se află în ultimele etape de înființare. În ceea ce privește procesul verbal de predare-primire, vă informăm că momentan nu a fost încheiat și, drept consecință, companiile, dosarele, litigiile ș.a.m.d. nu au fost încă preluate în gestiune. De îndată ce procedurile vor fi finalizate, situația combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krovoi Rog din Ucraina va fi analizată îndeaproape”.

Practic, la ora actuală, situația investiției statului român de la Krivoi Rog este în aer iar cele două ministere joacă ping-pong cu soarta angajaților și a combinatuluidin Ucraina.