Dovezi clare: voturile contestate de Terheș s-au dus de la Orban la Georgescu, nicidecum la Lasconi!

România, țara unde nimic nu este ceea ce pare și unde alegerile devin mai degrabă subiect de satiră decât exercițiu democratic, se confruntă din nou cu scandaluri de proporții. Suspiciunile de fraudare a primului tur al alegerilor prezidențiale, alimentate de contestația depusă la CCR de candidatul Cristian Terheș, scot la iveală o serie de aberații birocratice care ar putea deveni material de comedie neagră.

Recent, documente oficiale arată că voturile lui Ludovic Orban, inițial suspectate că au fost contorizate în dreptul Elenei Lasconi, au ajuns, într-un twist neașteptat, la Călin Georgescu.

Dar să deslușim firul logic al acestei absurdități.

Procesul-verbal: dovada clară a haosului

Conform documentelor publicate, inclusiv procesul-verbal final al unei secții de votare din județul Mehedinți, s-a constatat că voturile exprimate pentru Ludovic Orban au fost înregistrate greșit în dreptul lui Călin Georgescu. Dacă inițial s-a speculat că eroarea s-ar fi produs în favoarea Elenei Lasconi, această pistă a fost demontată cu fermitate.

Așadar, avem un scenariu desprins parcă dintr-o piesă de teatru absurd. Voturile migrează de la un candidat la altul, de parcă nu ar fi expresia voinței cetățenilor, ci simple cifre care pot fi redistribuite după bunul plac al celor ce centralizează rezultatele.

Eroare umană sau strategie?

Cei care încearcă să minimalizeze gravitatea situației vor invoca, probabil, „eroarea umană”. Dar câte astfel de erori trebuie să tolerăm până când începem să ne întrebăm dacă nu cumva suntem martorii unei strategii bine ticluite? Cine beneficiază cu adevărat de pe urma acestor așa-zise greșeli?

Cristian Terheș, cel care a depus contestația la CCR, nu este singurul care ridică semne de întrebare. Situația deschide o discuție mult mai amplă despre integritatea procesului electoral din România. Fiecare astfel de incident erodează încrederea publicului în capacitatea autorităților de a organiza alegeri corecte și transparente.

Mehedinți, un focar de controverse

De ce Mehedinți? Acest județ pare să fie un magnet pentru controverse electorale, iar suspiciunile de fraudă de la aceste alegeri nu sunt o premieră. Este aproape imposibil să nu te întrebi dacă acest haos organizat este întâmplător sau dacă, dincolo de perdeaua de fum, există interese care orchestrează fiecare mutare a voturilor ca într-un joc de șah.

Concluzia amară: unde ne ducem?

Situația descrisă ridică întrebări profunde despre starea democrației românești. Dacă până și un simplu proces de numărare a voturilor devine un spectacol de erori și manipulări, ce șanse mai avem să construim o societate bazată pe încredere și corectitudine?

Aceasta nu este doar o poveste despre Ludovic Orban, Călin Georgescu sau Elena Lasconi. Este o poveste despre noi toți, despre cum acceptăm să fim tratați ca simpli spectatori într-o piesă care ar trebui să fie despre noi și pentru noi. Iar dacă nu găsim curajul să ne cerem drepturile, să întrebăm și să contestăm, atunci viitorul nostru politic va continua să fie scris de aceleași mâini care mută voturile ca pe niște pioni fără valoare.

Iată și postarea de pe facebook a domnului Vitalie Cojocari – jurnalist la Euronews:

Trebuie să vă povestesc ceva. E nevoie de atenție la detalii și cifre, dar încerc să vă explic simplu.
Am arătat asta aseară în emisiune, la Euronews Romania, în interviul cu Tudor Chirilă, însă trebuie să rămână scris și aici. Asta ca să fie mai clar.
Ce veți vedea mai jos sunt fapte, numai fapte și nimic altceva decât fapte.
Deci, știți deja decizia CCR care ne-a aruncat în și mai multă incertitudine.
CCR spune că a primit ”cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României formulată de domnul Cristian Vasile Terheș”.
După ce a examinat cererea, CCR a decis: “reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot!”
Imediat după decizie, Cristian Terheș a făcut o conferință de presă. O să pun linkul în comentarii ca să o vedeți.
În această conferință de presă a explicat și de ce crede că i-a dat dreptate CCR.
Citez: ”toate dovezile pe care le-am prezentat conduc la concluzia că doamna Lasconi ar avea mai puţine voturi decât are.”
Unul dintre argumente a fost acesta: ”voturi valabil exprimate pentru candidatul Ludovic Orban, la final, când s-a întocmit procesul verbal, voturile respective au fost alocate doamnei Lasconi.”
A spus că au fost mai multe secții de votare.
În conferința de presă a menționat numele unei secții. Secția din Mehedinți cu numărul 179. Acolo ar fi fost nereguli.
A spus că într-o variantă a procesului verbal Ludovic Orban are 36 de voturi, iar în altă variantă de proces verbal are numai un vot.
Ceea ce este adevărat… până la un punct.
Bun, dar unde s-au dus voturile lui Orban în acea secție? Ce s-a întâmplat cu ele de la un proces verbal la altul?
Vedeți poza documentelor menționate de Cristian Terheș. Un proces verbal este întocmit la ora 02.20. Altul este la ora 02.59.
Da, Ludovic Orban avea într-un proces verbal 36 de voturi și după asta, în al doilea – un singur vot.
Dacă te uiți pe cele două documente, vezi că Elena Lasconi are în primul Proces Verbal 11 voturi și în celălalt are… tot 11.
Să ne uităm acum la Călin Georgescu. În primul proces verbal are 2 voturi. În al doilea proces verbal are 34 de voturi.
Aveți și pozele.
Am citit cererea pe care a înaintat-o CCR Cristian Terheș. Ei bine, acolo sunt pomenite în total 3 astfel de secții.
În afară de cea menționată de mine mai sus, mai există și secțiile B-1278 și B-954.
M-am uitat și acolo.
Să luăm secția B_954. Iată cum se modifică voturile de la un proces verbal la altul!
Ludovic Orban: 38 voturi – 1 vot.
Călin Georgescu: 29 voturi – 38 voturi.
Elena Lasconi: 275 voturi – 275 voturi.
Să luăm secția B-1278. Iată cum se modifică voturile de la un proces verbal la altul!
Ludovic Orban: 85 voturi – 1 vot.
Călin Georgescu: 39 voturi – 85 voturi.
Elena Lasconi: 312 voturi – 312 voturi.
Ca de obicei, părerile vi le faceți voi.