Dr. Maria Cerbu: Dacă avem febră, o banală raceală sau o infecție ușoară, nu este necesar imediat un antibiotic

Abuzul de antibiotice și modul lor de administrare măresc riscul de rezistență sporită față de tratamentul ce ar putea fi folosit în cazul unor infecții care nu mai pot fi vindecate, ba, dimpotrivă, se pot agrava, putând duce la deces, sublinaiză dr. Maria Cerbu, medic primar boli infecțioase la Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” din Timișoara.

De exemplu, tratamentul unor boli cu specific pneumologic – tuberculoza, pneumonia – se reducea la un singur antibiotic, în general penicilină. Dar, din cauza rezistenței microbiene, inclusiv a multirezistenței la antibiotice, s-a ajuns ca penicilinei să-i scadă eficiența. ”De aceea, acum este necesară, adesea, administrarea unei combinații de patru medicamente, în cazul TBC, sau de două, în situația unui bolnav cu pneumonie”, avertizează medicii de la Spitalul ”Dr. Victor Babeș” din Timișoara.

Dr. Maria Cerbu ne explică de ce este greșit să înghițim antibiotice în cazul unei răceli banale.

“Orice antibiotic aduce modificări ale florei intestinale, care are un rol major în organism. Consumul nejustificat al acestor medicamente duce la selectarea unor tulpini de microbi care devin rezistenți la diverse clase de antibiotice. Or, în cazul unei infecții, constatăm că nu mai avem soluții terapeutice. Din păcate, în ultimii ani, am observat o creștere exponențială a consumului în țările din centrul și sudul Europei. Nu înțelegem, de exemplu, că nu este necesară administrarea imediată a unui antibiotic, dacă avem febră, o banală raceală sau dacă avem o infecție usoară. Asta arată, însă, că în România nu există o educație medicală vizavi de consumul haotic de antibiotice”.

06:43, 13.12.2024 • Sănătate

Ucraina devine un focar de bacterii rezistente la antibiotice

13:34, 18.11.2024 • Sănătate

Rezistența la antimicrobiene, o amenințare la nivel global!

Prescrierea greșită și automedicația

Potrivit medicului Cerbu, prescrierea greșită și automedicația fac ca România să se plaseze pe locul al treilea între țările europene în ceea ce privește consumul de antibiotice.

“Din păcate, vorbim în continuare de automedicație. E ca la fotbal, toată lumea se pricepe la medicamente și la modul lor de administrare, dar trebuie să recunoaștem că nu puține sunt cazurile de prescriere greșită a unor antibiotice în cabinetele unor medici de familie și chiar și în unele spitale. Dacă în ceea ce privește automedicația ne putem baza doar pe dezvoltarea și promovarea unei educații medicale, în cazul unităților sanitare ar trebui să vorbim de o analiză a efectelor antibioterapiei. Apoi, ar trebui impus un set de măsuri pentru reducerea consumului, dar și un control adecvat asupra administrării antibioticului. Și asta pentru că efectul abuzului de antibiotice duce la eșecul unor tratamente care funcționau în trecut, ba, mai mult, la producerea unor efecte adverse majore și chiar creșterea mortalității în rândul pacienților”.