Drogurile ieftine înghit România: o generație în pericol!

România traversează o perioadă sumbră, fiind martora unei creșteri alarmante a consumului de droguri, în special în rândul tinerilor. Într-o țară care se luptă cu diverse provocări socio-economice, problema drogurilor devine din ce în ce mai acută, iar vârsta consumatorilor a scăzut drastic, ajungând până la 11 ani. Privim aici contextul, cauzele și posibilele soluții pentru această criză națională.

O criză în creștere

Conferința națională „Prevenție, Nu Adicție – Investiție pentru Siguranța Generațiilor Viitoare”, organizată de Antena 3 SA, Agenția Națională Antidrog (ANA) și postul de televiziune ANTENA 3 CNN, a adus la lumină realitățile sumbre ale consumului de droguri în România. Participanții au subliniat impactul devastator asupra dezvoltării fizice și mentale a tinerilor, creșterea riscului de implicare în activități infracționale și afectarea performanțelor școlare.

Statistici îngrijorătoare

În cadrul conferinței, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a evidențiat necesitatea unei politici coordonate și integrate pentru a combate eficient acest fenomen. Educația pentru sănătate trebuie să înceapă din școala primară, deoarece consumul de droguri debutează la vârste tot mai fragede. „Un copil trebuie să înțeleagă riscurile consumului de substanțe”, a afirmat Rafila, subliniind importanța unei abordări preventive și nu coercitive.

Dr. Radu Țincu, șeful secției ATI II – Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență București, a adăugat că asistăm la un shift de comportament către noile substanțe psihoactive, mai ieftine și mai ușor de procurat. „Este halucinant să vezi un buletin de analize cu 6-7 substanțe psihoactive simultan și alcool, la un tânăr de 17-18 ani”, a spus Țincu.

Ruta balcanică și noile provocări

România se află pe ruta balcanică a heroinei, care începe în Afganistan și se termină în Vestul Europei, ceea ce complică și mai mult situația. Ramona Dabija, șefa ANA, a menționat că vârsta la care copiii încep să consume alcool și droguri a scăzut îngrijorător. „Drogurile nu cunosc frontiere. Online-ul facilitează accesul la droguri, care sunt din ce în ce mai prezente în mediul online”, a adăugat Dabija.

În răspuns la această criză, România va înființa opt centre de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri. Aceste centre vor oferi măsuri de prevenire, tratament și sprijin pentru reintegrarea socială, funcționând sub coordonarea Ministerului Sănătății.

Educația și prevenția: cheia viitorului

Dr. Adrian Octavian Abagiu, medic primar boli infecțioase la Centrul de Sănătate ARAS, a subliniat lipsa pregătirii în tratarea adicțiilor în rândul studenților la medicină din România, spre deosebire de alte țări europene și SUA. Integrarea educației pentru sănătate în curricula școlară și universitară este esențială pentru a combate eficient problema drogurilor.

Maria Moreira, manager de operațiuni științifice la Centrul European de Monitorizare a Drogurilor, a declarat că canabisul este cea mai folosită substanță ilegală din UE, iar consumul de cocaină și canabis este în creștere. Ea a subliniat necesitatea înțelegerii nevoilor celor care folosesc canabis și a metodelor de sprijin pentru aceștia.

Eficiența măsurilor și implementarea tehnologiei

Chestorul general de poliție Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a discutat despre eficiența aparatelor Drugtest și creșterea numărului acestora. „De la începutul anului, am avut peste 420 de acțiuni de amploare care vizează traficanții”, a spus Despescu, subliniind necesitatea unei reacții coordonate la nivel global.

Despescu a mai menționat că poliția canină și pregătirea specialiștilor sunt esențiale pentru combaterea traficului de droguri. În ciuda acțiunilor întreprinse, controlul total asupra substanțelor care intră în România rămâne o provocare majoră.

Concluzie

România se confruntă cu o criză gravă a consumului de droguri, care afectează din ce în ce mai mulți tineri. Abordarea acestei probleme necesită o strategie integrată, care să includă educația pentru sănătate, măsuri preventive și de tratament, precum și o colaborare strânsă între diverse instituții. Numai printr-o politică coordonată și investiții în viitorul generațiilor tinere, România poate spera la o reducere semnificativă a impactului devastator al drogurilor asupra societății.