După 6 ani de „Românie educată” ne mândrim cu (aproape) cel mai mic IQ din Europa
Utilizatorii locali ai platformelor de testare contra cost a coeficientului inteligenței generale obțin valori medii care ne plasează în coada continentului, sensibil sub valoarea medie la nivel global.
Pe site-ul international-iq-test.com este găzduit un experiment interesant care ordonează IQ-ul mediu al țărilor participante, iar valorile sunt resetate la fiecare început de an pe baza numărului de teste achiziționate contra cost de participanți anul anterior.
Pentru România, taxa este de 3,5 euro și se poate efectua un singur test pe cont înregistrat, taxa fiind și o formă de evitare a rezultatelor distorsionate prin testări multiple ale aceleiași persoane sau din teste incomplete (durează cam 30 de minute un test).
Conform prezentării autorilor testului, acesta reprezintă o evoluție a conceptului de matrici progresive Raven și măsoară domeniul inteligenței generale: logică, capacitatea de a raționa clar și de a înțelege complexitatea, precum și capacitatea de a reține și reproduce modele de informații. Testul este conceput astfel încât scorul mediu al IQ-ului candidaților să fie 100.
Din cele 127 de țări care apar în clasamentul international-iq-test.com, România ocupă locul 76, cu un IQ mediu de 96,4 puncte. Sub noi, între țările din Europa prinse în clasament, mai este doar Ucraina, cu o valoare a IQ-ului mediu de 95,5 puncte (locul 78). Topul este dominat de țările din estul Asiei: China cu un IQ mediu de 107,4 puncte, Coreea de Sud și Japonia (106,5), Singapore (105,2 puncte). Între ele se strecoară surprinzător Iranul (106,6 puncte), iar topul îl încheie Rusia (103,3 puncte).
Cei mai mulți participanți la teste au venit din Japonia în 2024 (149.000), urmată de China (117.000), Coreea de Sud (24.000) și Thailanda (23.000). Din Iran au fost doar puțin peste 4.000, din România au participat peste 19.000 de persoane, iar din Ucraina 88.000. Cea mai bine clasată țară europeană este Spania cu un coeficient de 102,3 puncte, iar Republica Moldova ne-a depășit aici, cu o valoare de 97,4 puncte (locul 63).
În ceea ce privește testul derulat pe site-ul iqinternational.org, unde taxa este de 0,7 euro pentru afișarea rezultatelor, valoarea medie obținută de participanții locali a fost de 87 puncte. România ocupă în acest fel locul 76 (din 199 de țări de această dată) la egalitate cu Turcia, fiind depășită de Ucraina (locul 57-90 puncte), Bulgaria (locul 54-91 puncte) și Republica Moldova (locul 58-90 puncte).
Sub noi, dintre țările europene, mai sunt Muntenegru cu 86 puncte și Georgia cu 85 puncte. Pe primele locuri găsim și de această dată Japonia, Singapore și Taiwan (106 puncte), Hong Kong (105), China (104), Coreea de Sud (102 puncte). Pe ultimele locuri sunt Guatemala (48 puncte), Liberia și Sierra Leone (45), Nepal (43).
În general, țările est-asiatice domină ambele topuri, iar țările africane și sud-americane încheie plutonul.
Sunt participanții un eșantion reprezentativ la nivel național?
Nu chiar, să ținem cont că aceștia fac parte din publicul dispus să plătească pentru a susține testele și a primi rezultatele, care are acces la internet și este preocupat de testarea și îmbunătățirea performanțelor intelectuale.
E vorba deci de zona oricum mai bine plasată în societate din perspectiva IQ-ului. Probabil că dacă toată populația ar fi testată, rezultatele ar fi sensibil mai modeste. Similar, media națională nu contrazice neapărat rezultatele olimpiadelor unde România excelează, vârfurile fiind, se pare, departe de medie. Cum se preciza și pe platforma international-iq-test.com, testul reprezintă o radiografie a gândirii logice și a capacității de a înțelege anumite modele și succesiunea lor. Deci un test care vine mănușă minților „ingineresti” (cu atât mai mult sunt dezamăgitoare rezultatele obținute pe plan local, România fiind o țară în care industrializarea a pus accent pe studiile tehnice, mulți decretei fiind ingineri de formație).
De altfel, rezultatele testului pe platforma amintită au inclus o serie de paralele interesante, precum ar fi comparația între rezultatele medii obținute de cei cu studii superioare în funcție de specializare. Dacă cei cu studii de matematică și calculatoare aveau un IQ mediu de 107 puncte, cei cu studii inginerești și de tehnologie urmau cu 105, științele naturii și arhitectura punctau cu 104, iar absolvenții de drept picau pe media globală de 100 puncte. Limbile străine și filologia aveau 101 puncte, la fel studiile comerciale, iar literele și cultura doar 98 puncte.
De unde se vede că nu doar inteligența bazată pe logică, non-verbală, e importantă în ecuația minții noastre, avem de asemenea inteligența lingvistică ce măsoară dezvoltarea vocabularului și inteligența emoțională care e și o măsură a experienței de viață și capacității de a arăta empatie. Nu am văzut teste din aceste două categorii încă, nici topuri la nivel global pe aceste secțiuni, astfel încât nu putem ști cum ar sta România la aceste capitole, dar modul în care ne exprimăm când suntem surprinși de televiziuni pe stradă și gradul de iritare din societate nu ne fac foarte optimiști.