După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin să încerce să speculeze cu ajutorul serviciilor secrete și opțiunile pro-ruse ale locuitorilor din Autonomia Găgăuză, din sudul Republicii Moldova, care sunt în procent de 98% pro-Rusia.

Știrea care a provocat o serie de analize cu privire la o posibilă înrăutățire a situației din regiune este că la congresul administrației separatiste din Transnistria, programat pe 28 februarie de liderul separatiștilor de la Tiraspol Vladimir Krasnoselski, Transnistria va cere să fie anexată la Federația Rusă.

Dovada că nu-i doar o știre de presă este că autoritățile de la Chișinău urmăresc cu atenție situația de la Tiraspol. Biroul pentru politici de reintegrare al Guvernului de la Chişinău a anunţat că urmăreşte „cu atenţie” situaţia din regiunea transnistreană, dar în prezent nu există semne care să indice că situaţia din stânga Nistrului s-ar putea deteriora.

Dar Transnistria nu e singura enclavă de pe teritoriul Republicii Moldova în care sunt dominante opțiunile pro-ruse. O a doua enclavă în care un procent de 98% din populație are opțiuni pro-Rusia este Unitatea Teritorială Autonomă (UAT) Găgăuză, formată la începutul anilor 90 în sudul Republicii Moldova, la 23 km de granița cu România și care e organizată în baza unei legi adoptate de Parlament în 1994. E locuită de găgăuzi, o populație de origine turcă, însă de confesiune creștin ortodoxă.

Găgăuzia, o autonomie apropiată de Moscova, dar care are relații speciale și cu Ankara

Rusia a făcut eforturi pentru a-și apropia populația din UAT Găgăuză. Înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, legăturile Kremlinului cu Comratul, capitala UAT Găgăuză, erau foarte strânse. În 2015, când a avut loc campania electorală pentru alegerea „bașkanului”, adică a guvernatorului regiunii, au venit de la Moscova cunoscuți artiști și sportivi care au susținut candidatul preferat de Kremlin. Legătura cu Moscova este la vedere. Și astăzi la Comrat mai există  statui ale lui Lenin, dar și „strada Lenin” și „strada Comsomolului”.

Dar locuitorii UAT Găgăuză au o relație specială și cu Turcia, pentru că, fiind de origine turcă, sunt asimilați diasporei și aceste relații au fost întreținute prin vizita din 2018 a lui Recep Erdogan la Comrat, prin vizitele sistematice ale bașkanului la Ankara, dar și prin finanțările acordate de Turcia pentru finanțarea unor obiective edilitare.

Referendum: 97% din găgăuzi se opun aderării Moldovei la UE, iar 98% vor ca Moldova să intre în Uniunea Vamală Rusia-Belarus

Un referendum organizat în februarie 2014 a conturat opțiunile comunității găgăuze cu privire la politica externă a Republicii Moldova. Întrebările au fost tendențioase, referendumul a fost declarat ilegal de justiție, dar până la urmă a fost organizat și prezența la urne a fost de 70,4%.

La întrebarea „Sunteți pentru autodeterminarea Găgăuziei în cazul în care Moldova și-ar pierde independența (și s-ar reuni cu România)?”, au votat „da” 68.023 de alegători, adică 98,9%.

Pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană au votat „da” 1.718 de alegători, iar „împotrivă” au votat 66.643, adică 97,4%. La întrebarea despre aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan au votat „da” 68.182 de alegători și „împotrivă” 1.057. Deci majoritatea găgăuzilor și-ar dori ca Republica Moldova să meargă către direcția opusă  parcursului european, 98% optând pentru intrarea Moldovei în Uniunea Vamală condusă de Rusia.

2018. Presa rusă: „Găgăuzia solicită Turciei să o apere de România”

Opțiunile pro-ruse ale acestei comunități sunt amplificate de curentul unionist care a luat amploare în Moldova după 1990. Găgăuzii sunt convinși că unirea Republicii Moldova cu România ar pune în pericol autonomia lor.

Situația a cunoscut o ușoară agravare în 2018, în contextul politicii anunțate de Maia Sandu, de apropiere de România și deschidere a parcursului european al Republicii Moldova. Atunci, primarii din Găgăuzia s-au întâlnit și au adoptat o decizie de respingere a acestor demersuri.

În martie 2018, presa din Republica Moldova relata despre un apel adresat de mai mulți lideri ai găgăuzilor către președintele Turciei, Recep Erdogan, care urma să viziteze Republica Moldova. „Adevărul de Moldova” relata despre un articol al publicaţiei „Nezavisemaya Gazeta”, al cărui titlu, „Гагаузы достают из подвалов автоматы”, s-ar traduce „Găgăuzii iau mitralierele din beciuri”.

În articol se vorbea despre faptul că „în satul Tomai, Ceadâr-Lunga, s-au adunat toţi primarii din localităţile autonomiei găgăuze pentru a condamna acţiunile unioniste din ţară, la iniţiativa başcanului Irina Vlah”.

„Jurnaliştii ruşi scriu că Găgăuzia este contra unirii Republicii Moldova cu România, iar <<propaganda unirii>> se poate termina cu un conflict în sudul republicii”, relata „Adevărul de Moldova”, care mai preciza că fostul preşedinte al <<Sovietului Suprem>> (Adunarea Populară din Găgăuzia -n red) Mihail Kindeghelean, a declarat pentru <<Nezavisemaya gazeta>> că în Moldova locuiesc nu doar moldoveni, dar şi reprezentanţii altor etnii, precum găgăuzi, bulgari, ruşi, ucraineni: <<Ei doresc în România? Găgăuzii nu vor, iar bulgarii vor fi alături de noi, dacă Moldova va fi lichidată. Noi vom lupta pentru păstrarea independenţei Republicii Moldova, care reprezintă casa noastră>>”.

În 2023, noul bașkan al UAT Găgăuză anunța că dorește deschiderea unei „reprezentanțe” cu rol de ambasadă la Moscova

După izbucnirea războiului din Ucraina situația de la Comrat a părut mai ponderată, chiar dacă Republica Moldova a făcut pași importanți către aderarea la UE.

În primăvara anului trecut, în UAT Găgăuză au avut loc alegeri pentru desemnarea unui nou bașkan. Toți cei 8 candidați erau susținuți de Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Shor, ambele pro-ruse.

În turul 2 s-au calificat Grigorii Uzun (PSRM), cu 14.849 de voturi (26,43%) și Evgenia Guțul, de la Partidul Shor, cu 14.836 de voturi (26,41%). În urma celui de al doilea tur, Curtea de Apel din Comrat a validat alegerea în funcția de bașkan a reprezentantei Partidului Shor, Evghenia Guțul. Partidul Shor a fost scos în afara legii, dar Evghenia Guțul își continuă mandatul de bașkan.

În august 2023, bașkanul Evghenia Guțul a declarat într-un interviu acordat RIA Novosti că dorește să deschidă o „reprezentanță” la Moscova. Deschiderea unei „reprezentanțe” a UAT Găgăuze la Moscova ar echivala cu deschiderea unei ambasade a Autonomiei Găgăuze, o aberație diplomatică în contextul în care la Moscova există deja Ambasada Republicii Moldova.

Putin ar putea specula tensiunile din UAT Găgăuză

Pe fondul acutizării situației din regiune, care ar fi amplificată de o eventuală cerere a Transnistriei de anexare la Rusia, Putin ar putea specula, tensiunile mocnite din Găgăuzia, ar putea încerca, cu ajutorul serviciilor secrete, să îi convingă pe găgăuzii radicali să își dorească înființarea unei republici separatiste.

Asta se poate face chiar în baza Legii nr 344/23.12.1994, privind „statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”, în care la articolul 1, aliniatul (4) se spune că „în cazul schimbării statutului  Republicii  Moldova ca stat independent poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă”.

Nu ar trebui decât să fie invocat pretextul că prin aderarea la Uniunea Europeană Republica Moldova își schimbă statutul și ar fi o simplă formalitate ca bașkanul

Evghenia Guțul și legislativul local, Adunarea Populară (Halc Topluşu) a Găgăuziei. să invoce dreptul la autodeterminare externă și să ceară Moscovei anexarea UAT Găgăuze.

Uniunea Teritorială Autonomă Găgăuzia s-a format după 1990 în sudul Republicii Moldova, la 23 km de granița cu România

Unitatea Teritorială Autonomă (UAT) Găgăuzia, formată din 30 de comune și 3 orașe. Localitatea Cișmichioi este la 23 km de Vama Giurgiulești, dintre România, Moldova și Ucraina. În Moldova sunt aproape 200.000 de găgăuzi.

În anii 80, când perestroika a dat undă verde mișcărilor naționaliste din republicile URSS, a apărut o mișcare intelectuală a naționalismului găgăuz. În 1988, a apărut mișcarea „Poporul Găgăuziei”, care în 1989, în condițiile începutului declinului URSS, a adoptat o rezoluție prin care cerea crearea unui teritoriu autonom, cu capitala la Comrat. 

Găgăuzii erau îngrijorați de implicațiile pe care le-ar avea pentru ei unirea Moldovei cu România. În august 1990, a fost declarată „Republica Autonomă Comrat”, dar inițiativa nu a fost aprobată de guvernul de la Chișinău.

În decembrie 1990, mișcarea separatistă „Gagauz Halkı” (Poporul Găgăuz), a proclamat „Republica Găgăuză”, formată din raioanele Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. Guvernul Moldovei nu a fost de acord, dar în 1994, Parlamentul Moldovei, dominat de Partidul Democrat Agrar al lui Petru Lucinschi, partid de stânga, a recunoscut autonomia găgăuzilor și a aprobat Legea nr 344/23.12.1994, privind „statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)”.

Găgăuzia are propriul drapel, propriul Legislativ, propria Procuratură Generală și propria Direcție de Informații și Securitate

În UAT Găgăuzia sunt respectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituția Moldovei. Uniunea este guvernată în baza legilor Republicii Moldova, dar și în baza Regulamentului Găgăuziei şi actelor normative emise de legislativul local, Adunarea Populară (Halc Topluşu) a Găgăuziei. Limbile oficiale sunt găgăuza, moldoveneasca (româna) și rusa. Uniunea este condusă de un bașcan (guvernator), un Comitet Executiv și Adunarea Populară, legislativul local, deputații fiind aleși pentru 4 ani. UAT Găgăuzia are propriul drapel și propriile instituții, care lucrează în corelare cu cele naționale. Procuratura Găgăuziei e condusă de un procuror general numit de la Chișinău la propunerea Adunării Generale a Găgăuziei. La fel funcționează o Direcţie de Justiţie a Găgăuziei, o Direcţie a Afacerilor Interne dar și Direcţia de Informaţii şi Securitate a Găgăuziei.