După zeci de ani de nepăsare guvernamentală, România are o nouă flotă de spărgătoare de gheață la Dunăre

În ultimii ani, navigația pe Dunăre a fost blocată sistematic în perioadele cu temperaturi foarte scăzute din cauza podurilor de gheață și aglomerărilor de sloiuri formate pe fluviu deoarece statul român nu a mai investit în construirea de spărgătoare de gheață care să asigure condițiile de navigație.

S-a întâmplat ca navigația pe Dunăre să fie întreruptă și timp de 30-40 de zile din cauza podurilor de gheață formate în special pe sectorul fluvial și companiile de navigație au înregistrat pierderi imense, dar au suportat pagube mari și firmele care a căror activitate era dependentă de operațiunile de import-export.

Blocarea navigației din cauza podurilor de gheață formate pe Dunăre poate costa scump statul român. Prin Convenția Dunării semnată în 1948 la Belgrad, statul român, prin Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, are obligația de a asigura condițiile de navigație la standardele stabilite de Comisia Europeană a Dunării. Conform HG 492/2003, referitoare la obiectul de activitate al companiei, AFDJ trebuie să se ocupe şi de „coordonarea acţiunilor de spargere a gheţii pe Dunăre”. În aceste condiții, statul român poate fi acționat în instanță de firmele de navigație pentru plata daunelor.

Din 1990, când a fost construit remorcherul cu clasă de gheață „Perseus” pentru din flota AFDJ Galați, Ministerul Transporturilor nu a mai dat nici un ban pentru spărgătoarele de gheață de la Dunăre. În lipsa oricăror modernizări, nava „Perseus” a devenit nefuncțională, fiind ținută pe linia de plutire de echipaj și de specialiștii din Serviciul Tehnic al AFDJ Galați. În ultimele ierni s-a intervenit la spargerea banchizelor de pe Dunăre cu alte nave „veterane”, „Gheorghieni” şi „Galaţi 3”, care nu sunt specializate pentru spargerea gheții.

21:32, 19.11.2024 • SOCIAL

Specialiștii ne liniștesc: peștele din Dunăre e bun pentru consum

06:52, 28.09.2024 • ACTUALITATE

Arafat, sarcină clară pentru prefecți. Le cere să viziteze zonele afectate de inundații: Identificaţi persoanele cu dizabilităţi şi persoanele vulnerabile

În ultimii ani, AFDJ Galați a derulat un program amplu de investiții în modernizarea flotei de nave specializate, cel mai important capitol din acest program fiind investițiile de 30 milioane euro în construirea a patru noi remorchere spărgătoare de gheață. Alte fonduri au fost destinate modernizării navei „Perseus”, singurul spărgător de gheață pe care îl mai avea România.

Patru „remorchere – spărgătoare de gheață” vor interveni pe sectorul românesc al Dunării, de la Baziaș la Sulina

În luna aprilie, au intrat în serviciu la AFDJ Galați patru noi nave, remorcherele multifuncționale maritime cu clasă de gheață „Covurlui” și „Bicaz” și remorcherele multifuncționale fluviale cu clasă de gheață „Sulina 2” și „Bechet”. „Clasa de gheață” deținută de o navă înseamnă că acea navă poate naviga prin banchize și poduri de gheață și poate fi utilizată ca spărgător de gheață.

Licitațiile pentru realizarea navelor au fost adjudecate de firma constănțeană Tehnorex Internaţional SA, în parteneriat cu Șantierul Naval Celiktrans Deniz Inşaat Ltd. Tuzla (Turcia) pentru remorcherele fluviale, respectiv Med Marine Kilavuzluk ve Romorkor Hizmetleri Inşaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Şirketi, din Eregli (Turcia) pentru remorcherele maritime. Investiția, în valoare de aproximativ 150 milioane de lei, a fost derulată în baza unei finanțări europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.

Toate cele patru nave au dotări la cel mai bun nivel tehnologic din construcțiile navale. Spre exemplu, nava „Covurlui” este propulsată de două motoare principale „Caterpillar”, de 5.000 CP. Energia pentru funcționaea echipamentelor de la bord e asigurată de două disel-generatoare „Volvo”.

Nava „Bicaz” va interveni pe sectorul Dunării Maritime, dar având pescajul mic poate interveni și pe Dunărea Fluvială, la adâncimi de navigație de 2,5 metri. Este propulsată de două motoare principale „Caterpillar”, de câte 1.000 CP fiecare. Etrava (prova) și bordajul sunt întărite pentru spargerea sloiurilor, iar elicele funcționează cu un inversor reductor supradimensionat pentru funcționarea în condiții grele de lucru, la operațiunile de spargere a gheții.

Cele patru remorchere vor patrula pe sectorul românesc al Dunării cuprins între km 1075 – Baziaș și Bara Sulina. „Covurlui” și „Bicaz” vor interveni pe Dunărea Maritimă, de la Sulina la Brăila, iar „Sulina 2” și „Bechet” vor interveni pe Dunărea Fluvială, de la Baziaș la Brăila.

După modernizări, noul „Perseus” a devenit cea mai performantă navă de intervenție de pe Dunăre

Recent, a revenit în Portul Galați și nava „Perseus”, care în ultimii ani a fost supusă unor ample modernizări realizate la Șantierul Naval Mangalia. Se discuta de aceste modernizări încă de acum zece ani, deoarece  nava a fost construită în perioada 1984-1990 la Șantierul Naval Brăila și avea durata de serviciu depășită, iar din această cauză nu mai puteau fi obținute avizele de navigație de la Autoritatea Navală Română. Dar ani de zile modernizarea navei a fost blocată la Guvern, pentru că alocarea fondurilor nu era o prioritate.

În cursul modernizărilor care au costat 44,6 milioane de lei, au fost păstrate numai suprastructura și „coca”, respectiv corpul navei, pentru că tabla bordajului nu era afectată, dar au fost înlocuite toate echipamentele, de la motoarele principale pentru propulsia navei la cele trei diesel-generatoare și celelalte echipamente. Față de versiunea anterioară, noua motorizare a navei, cu două motoare de 3.300 CP construite construite de ABC, o renumită companie anglo-belgiană, are o eficiență cu mult mai mare, fiind redus cu 50% consumul de combustibil.

Au fost modernizate și echipamentele de punte. Noul „Perseus” are două vinciuri de tracțiune pentru remorcarea unei nave în mare liberă. Este o instalație unică în navigația românească, având o lungime a cablului de remorcare de 800 de metri și o putere de tracțiune pe fiecare vinci de 50 de tone forță. Nava este dotată și cu un cârlig care „lucrează” la peste 100 de tone forță la punct fix, care îi conferă capacitatea de a acționa pentru tragerea unei nave care eșuează.

Ca-n filmele de acțiune! În septembrie 2000, nava era recuperată din Egipt sub împușcături și urmărită de elicoptere

Nava „Perseus” are și o poveste interesantă. Când a fost construită se numea „Albatros”. În urmă cu peste două decenii, când a fost luată decizia restructurării AFDJ prin desprinderea unor activități precum pilotajul, grupul de scafandri și lucrările hidrotehnice, nava a ajuns la Resalv, o companie desprinsă din AFDJ.

În 1999, șefii de la Resalv au închiriat nava unei firme din Emiratele Arabe, Zaher Maritime International, care a utilizat nava în Marea Mediterana și a pus la punct un scenariu prin care „Albatros” să poată fi luată pe un preț de nimic cu ajutorul unor oficiali egipteni. Timp de 3 luni nava a fost arestată în Portul Alexandria.

Echipajul de pe „Albatros” a reuşit să evadeze printr-o acțiune demnă de scenariul unui film de acțiune, părăsind în forță rada Portului Alexandria sub tirul polițiștilor și urmăriți de elicoptere. După un marș plin de peripeții, echipajul a ajuns la Galați. În 2003, numele navei a fost schimbat în „Perseus”, unul dintre motive fiind că dacă ar găsi nava într-un port internațional armatorul din Emiratele Unite ar putea cere arestarea navei.