13:16 • ECONOMIE
Economia Cabinetului Ciolacu 2.0: Inovație, securitate cibernetică și digitalizare în sectorul public
Guvernul Marcel Ciolacu vizează dezvoltarea economică prin creșterea investițiilor publice și absorbția fondurilor europene, susținerea investițiilor private și a IMM-urilor, și sprijinirea industriilor strategice și reindustrializarea economiei.
Măsurile includ stimularea educației duale și a cercetării, reorganizarea companiilor de stat și modernizarea industriei naționale de apărare. În turism, se va investi în infrastructură și promovarea destinațiilor turistice. Digitalizarea va sprijini IMM-urile, educația și administrația publică, iar România va deveni hub de securitate cibernetică. Se va implementa digitalizarea autorizațiilor de construcție și simplificarea procedurilor birocratice.
Capitolul Economie, din programul de guvernare:
MINISTERUL ECONOMIEI, DIGITALIZĂRII ȘI TURISMULUI.
- Dezvoltarea economică bazată pe investiții publice și fonduri europene: creșterea investițiilor publice, prioritizând absorbția fondurilor europene și consolidarea capacității administrative pentru implementarea proiectelor;
- Stimularea investițiilor private și dezvoltarea regională echilibrată: implementarea de scheme de ajutor de stat, dezvoltarea parcurilor industriale, clusterelor și incubatoarelor de afaceri pentru atragerea investițiilor străine și sprijinirea capitalului autohton;
- Sprijinirea industriilor strategice și reindustrializarea economiei: valorificarea resurselor naturale, dezvoltarea industriei prelucrătoare, care să utilizeze materiile prime autohtone și echilibrarea balanței comerciale, consolidând avantajele strategice ale României;
- Susținerea IMM-urilor și a microîntreprinderilor: îmbunătățirea programelor multianuale, menținerea pragului fiscal de 500.000 euro pentru microîntreprinderi și simplificarea procedurilor birocratice;
- Consolidarea educației duale și cercetării: extinderea programelor de studii duale, pentru a răspunde cerințelor pieței muncii și stimularea cercetării în sectoare de importanță strategică;
- Reorganizarea companiilor de stat pentru creșterea performanței: reformarea companiilor cu capital majoritar de stat, prin aplicarea principiilor de guvernanță corporativă, cu accent pe eficiență și sustenabilitate;
- Modernizarea industriei naționale de apărare: transformarea industriei naționale de apărare într-un pilon de creștere economică, prin investiții strategice, colaborări internaționale și dezvoltarea de tehnologii avansate;
- Turismul ca sector strategic: promovarea turismului și agroturismului ca motor economic prin susținerea investițiilor în infrastructură și valorificarea resurselor naturale, cu scopul creșterii contribuției sectorului la PIB;
- Promovarea destinațiilor turistice din România prin sprijinirea organizării OMD-urilor la nivel local, județean și regional;
- Susținerea investițiilor în turismul balnear, pentru valorificarea resurselor naturale ale României, din fonduri europene și de la bugetul de stat. Schemă de ajutor de stat de minimis pentru investiții în modernizarea stațiunilor balneare;
- Creșterea bugetului de promovare a României ca destinație turistică. Campanii de promovare pe piețele externe, stimularea operatorilor din sectorul turismului pentru creșterea numărului de turiști străini și a duratei vacanțelor acestora în România;
- Sprijinirea mediului de afaceri din turism pentru creșterea competitivității.
- Transformare digitală pentru IMM-uri. 36 milioane de euro finanțare din PNRR pentru transformarea digitală a minimum 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii, prin consolidarea competențelor digitale ale angajaților acestora;
- Implementarea unei strategii pentru digitalizarea IMM-urilor, susținută de hub-urile regionale de inovare, programele de finanțare și o platformă colaborativă;
- România – Hub de Securitate Cibernetică;
- Construirea unui pol european de expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, cu 217 milioane de euro alocați din PNRR și fonduri europene. Adițional, prin PNRR se investesc peste 25 de milioane de euro în dezvoltarea de noi competențe de securitate cibernetică și prevenirea dezinformării. Peste 1.000 de entități cărora li se va furniza setul de instrumente și servicii guvernamentale pentru a spori nivelul de maturitate a securității cibernetice;
- Centrul Naţional de Coordonare pentru Competenţe în materie de Securitate Cibernetică (NCC RO) face parte dintr-un nou cadru de management european, format din Centrul European de Competențe în domeniul Securității Cibernetice – ECCC (la București) și o rețea de 27 de centre naționale de coordonare – câte unul în fiecare stat membru. Prin acest cadru vor fi coordonate mai bine investițiile în cercetare, tehnologie și dezvoltare industrială în domeniul securității cibernetice în cadrul Uniunii Europene;
- Proiecte în domeniul tehnologiilor avansate de automatizare, inteligență artificială și robotică;
- Finanțarea de proiecte în domeniul tehnologiilor avansate pentru crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic, precum:
- HUB-ul Român de Inteligență Artificială – HRIA;
- Infrastructura europeană, demonstrator cu tehnologie a reactoarelor rapide răcite cu plumb – ALFRED;
- Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluvii-Mări – DANUBIUS-RO;
- Platforma Națională pentru Tehnologiile Semiconductorilor;
- HUB-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice – Ro-HydroHub;
- Digitalizarea României, prin bugetare bazată pe rezultate și prin promovarea parteneriatelor public-privat;
- Asigurarea sustenabilității proiectelor de digitalizare, din bugetul de stat sau din alte surse identificabile;
- Elaborarea unui cadru de reglementare, funcțional și flexibil, pentru proiecte și tehnologii inovative;
- Implementarea unui cadru legal privind proprietatea intelectuală (IP/Patent Box);
- Crearea unui cadru legislativ în vederea implementării unor proiecte pilot în regim de parteneriat public-privat pentru testarea, dezvoltarea și implementarea proiectelor de cercetare, inovare, digitalizare și debirocratizare;
- Flexibilizarea cadrului legal privind achizițiile publice de tehnologie (software);
- Acces la servicii digitale în zona rurală;
- Extinderea Programului Național pentru Transformare Digitală a Autorităților Publice Locale și integrarea serviciilor digitale la comune și la sate. Asigurarea surselor de finanțare se va face prin bugetul de stat sau prin atragerea de fonduri europene;
- Conectivitate pentru români, internet în zonele izolate. 94 milioane de euro din PNRR pentru sprijinirea utilizării serviciilor de comunicații în zonele fără acces la internet și alte servicii de comunicații, ceea ce va permite extinderea rețelelor de mare viteză către peste 945 de localități din zone defavorizate;
- Conectarea românilor din diaspora la serviciile digitale din țară. Realizarea interoperabilității cu Statele Membre ale Uniunii Europene, prin construirea nodului eIDAS pentru România și asigurarea interconectării acestuia cu nodurile eIDAS ale celorlalte State Membre și cu furnizorii de identitate și servicii publice. În continuare vor fi demarate proiecte prin care nodul eIDAS va permite autentificarea cetățenilor pe portalurile a cât mai multor servicii publice oferite de statul român cu credențialele de identitate digitală emise de furnizorii de identitate din alte state membre;
- Debirocratizare și digitalizarea administrației;
- Elaborarea unei foi de parcurs pentru debirocratizarea serviciilor publice și prioritizarea pentru digitalizare a celor esențiale;
- Actualizarea catalogului serviciilor publice cu toate serviciile publice ale administrației centrale în termen de 6 luni;
- Crearea registrului instituțiilor/autorităților/entităților publice în termen de 6 luni;
- Operaționalizarea Registrului Aplicațiilor Informatice care să cuprindă toate aplicațiile destinate serviciilor publice în termen de 6 luni;
- Crearea unui program național de intabulare a imobilelor aflate în proprietatea statului și crearea Registrului Național al Proprietăților Statului gestionat de ANCPI;
- Operaționalizarea Punctului Digital Unic și realizarea variantei mobile, cu integrarea și dezvoltarea portofelului digital al cetățeanului (e-wallet);
- Realizarea legislației privind Arhivarea Electronică. Realizarea unui serviciu guvernamental de arhivare electronică a documentelor statului;
- Adoptarea unei foi de parcurs în vederea migrării autorităților publice locale în Cloud-ul Guvernamental;
- Operaționalizarea Platformei Naționale de Interoperabilitate (PNI) și finanțarea adaptărilor tehnice necesare interconectării PNI cu sistemele informatice locale și naționale;
- Integrarea tuturor platformelor informatice care oferă servicii publice cu RoeID;
- Simplificarea procesului de obținere a autorizației de construcție prin digitalizarea completă a procesului de solicitare a autorizațiilor (autorizații de construcții) la nivelul tuturor autorităților publice locale;
- Comisia unică de avizare și biroul județean de investiții: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare;
- Alinierea procedurilor de digitalizare la standardele europene de interoperabilitate;
- Procesul de debirocratizare și digitalizare obligatoriu trebuie să mențină posibilitatea prevăzută de lege de a folosi limba minorităților naționale în relația cu statul (administrație publică, educație, servicii publice etc.). Platformele digitale de administrație publică vor avea linii de utilizare și în limba minorităților naționale, cu scopul eficientizării și accesării corecte a tuturor operațiunilor;
- Înființarea unui Program național prioritar de specializare a personalului din administrațiile publice, în sisteme și platforme digitale, prin colaborare cu universitățile de profil;
- Digitalizarea educației prin:
- Digitalizarea școlilor din mediul rural. Dotarea unităților de învățământ cu echipamente digitale și acces la internet de mare viteză pentru facilitarea educației online și modernizarea procesului educațional;
- Digitalizarea a 61 de universități, pentru a stimula integrarea tehnologiilor avansate și a îmbunătăți accesul la resurse educaționale;
- Simplificarea și digitalizarea procesului de înscriere pentru studenții internaționali.