Economia lui Ciolacu: reindustrializarea României și goana după resursele minerale

Un capitol consistent în programul de guvernare 2023-2024 îl reprezintă economia și industria.

La capitolul Economie și Industrie, programul de guvernare cuprinde cinci priorități:

1. Auditarea resurselor minerale exploatabile în vederea identificării unor oportunități de valorificare ale acestora.
2. Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru — produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic
   pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări.
3. Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor.
4. Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN.
5. Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei deapărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională.

Obiectivul numărul 1 al Guvernului Ciolacu în ce privește economia și industria îl reprezintă reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice și crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii:

• Reducerea deficitului comercial provenit din importul de echipamente de eficiență energetică prin stimularea investițiilor în capacități de producție (panouri fotovoltaice,
pompe de căldură, baterii etc.);
• Tehnologii și procese inovatoare cu emisii scăzute de carbon în industriile mari consumatoare de energie, inclusiv produse care le înlocuiesc pe cele cu emisii mari de carbon;
• Captarea și utilizarea carbonului (CCU), construirea și exploatarea captării și stocării carbonului (CCS);
• Energie regenerabilă;
• Construcție/dezvoltare instalații green field oțel verde;
• Industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice;
• Noi tehnologii digitale și de comunicații;
• Reducerea deficitului comercial provenit din importul de materiale de construcții:

• Sprijinul public va proveni din fonduri europene și va viza susținerea inițiativelor și investițiilor private, atât prin atragerea de firme strategice de mari dimensiuni, cât și
prin consolidarea lanțurilor valorice preponderent formate din IMM și încurajarea dezvoltării de Start-up-uri inovative.

Abordarea va fi integrată vizând:
• capacități de cercetare-dezvoltare;
• infrastructura pentru producție de componente și asamblare de produs finit;
• dezvoltarea de aplicații software și de comunicații aferente;
• servicii de instalare și întreținere;
• activități de export;
• capacități de reciclare.

Obiectivul numărul 2 constă în dezvoltarea industriei și activităților economice
locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent, precum și sprijinirea ecoturismului și managementului adecvat al destinațiilor de turism și industriilor culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală.
Ecosistemele industriale vizate sunt următoarele:

1. Sectorul dedicat producției de tehnologii verzi (bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor).
• Dezvoltarea producției de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor;
• Creșterea numărului de companii producătoare de tehnologii verzi „Made in Romania”;
• Absorbția unui volum de finanțări de 2 mld. euro (500 mil. euro/an) în perioada 2021—2024 dedicate R&D, producției și distribuției de tehnologii verzi;
• Exporturi de tehnologie verde în valoare de peste 1 mld. euro/an începând cu 2025;
• Crearea parteneriatelor strategice cu membrii UE care dețin abilități și cunoștințe în dezvoltarea tehnologiei ecologice, de exemplu: Austria, Germania;
• Susținerea platformelor digitale de brokeraj pentru a facilita prezentarea ofertei și cererii de tehnologii ecologice, alături de instituțiile de cercetare și dezvoltare (universități și
institute de cercetare);
• Lansarea unor programe de finanțare dedicate Start-up-urilor din principalele sectoare producătoare de tehnologii verzi: mediu și ape curate, energie și transport curat, tehnologii pentru construcții de infrastructură și clădiri, tehnologii medicale, IT&C subordonat economiei circulare, alimentație organică.

2. Sectorul digital.
• Trecerea de la outsourcing la produse și servicii proprii și integrarea cu restul sectoarelor economice;
• Dublarea nivelului de competențe digitale de bază până în 2028 (de la sub 30% la 60%);
• Susținerea creării și dezvoltării de hub-uri digitale de inovare în conformitate cu Agenda UE 2016-2020 de digitalizare paneuropeană;

• Încurajarea parteneriatului firmelor din sectorul IT cu sectorul educațional pentru introducerea competențelor digitale în toate ciclurile de educație inițială (începând de la grădiniță), precum și ca parte a formării profesionale continue;
• Dezvoltarea infrastructurii ICT pentru a asigura pe tot teritoriul României accesul la internet de mare viteză din fonduri europene.

3. Industria auto.
• Consolidarea poziției României în producția de componente pe lanțul valoric al industriei auto;
• Adaptarea la tranziția către un transport curat și electromobilitate;
• Atragerea de noi investitori de anvergură în domeniu;
• Dezvoltarea de clustere auto în regiunile României cu prezență semnificativă a industriei auto și stimularea cooperării interclustere de tip rețea;
• Fonduri europene pentru sprijinirea colaborării între producătorii și furnizorii din clusterele auto cu universități și alte instituții de cercetare pentru a dezvolta noi inovații care pot aduce o valoare adăugată semnificativă întregului sector;
• Participarea României în IPCEI ME/CT și consolidarea lanțului valoric al componentelor și sistemelor electronice, cu un accent deosebit pe întărirea ecosistemului de semiconductori.

4. Industriile prelucrătoare cu valoare adăugată înaltă.
• Susținerea investițiilor și dezvoltării sectoarelor industriale cu valoare adăugată înaltă;
• Valorificarea superioară a gazelor naturale în contextul noilor exploatări onshore și offshore;
• Implementarea politicilor de stimulare fiscală a mediului de afaceri pentru ca România să își sporească competitivitatea și atractivitatea investițională în ceea ce privește valorificarea superioară a gazelor naturale;
• Dezvoltarea unor industrii precum: petrochimie, metalurgie, mase plastice, transporturi, agricultură, farmaceutice;
• Identificarea și promovarea activităților cu o valoare adăugată mare și avansarea în lanțul valoric, mai ales prin integrarea IMMurilor locale din industrie.

5. Sectorul dedicat economiei circulare.
• Dezvoltarea sectorului dedicat economiei circulare și crearea de noi locuri de muncă în domeniu;
• Reducerea amprentei de carbon în activitățile industriale;
• Reducerea consumului de resurse naturale prin valorificarea deșeurilor și reutilizarea acestora ca materii prime secundare (reintroducerea în fluxurile tehnologice);
• Stimularea investițiilor în infrastructura dedicată economiei circulare, tehnologie și cercetare și dezvoltare;

• Rezolvarea deficiențelor structurale legate de deșeuri, colectare selectivă, reciclare și reutilizare (Ordonanța 92/2021 privind regimul deșeurilor);
• Implementarea Strategiei Naționale de Economie Circulară și a Planului de acțiuni aferent;
• Elaborarea de măsuri de sprijin în acord cu SNEC și PA pentru a facilita tranziția de la economia lineara la economia circulară (continuarea schemei de ajutor de minimis sau schema de ajutor de stat, sprijin pentru accesarea fondurilor de coeziunie – POTJ);â

6. Industria alimentară.
• Încurajarea prelucrării superioare a materiei prime vegetale prin susținerea dezvoltării și creării de capacități de procesare autohtone în industria alimentară și conexă;
• Dezvoltarea lanțurilor valorice în domeniul plantelor tehnice și al altor tipuri de materiale naturale rezultate din activități agricole (cum ar fi lâna) pentru dezvoltarea oportunităților în industrii-țintă (mobilă, textile, construcții, auto, aeronautică etc.);
• Încurajarea procesării produselor agroalimentare primare în vederea obținerii de produse cu valoare adăugată și promovarea produselor tradiționale și a lanțurilor scurte la nivel local prin:
• Menținerea și îmbunătățirea mecanismelor de stimulare a investițiilor integrate în producție agricolă — procesare — distribuție;
• Asigurarea unor mecanisme previzibile și clare de finanțare a activităților de producție agroalimentară.

7. Industriile creative.
• Valorificarea creativității, a proprietății intelectuale și a patrimoniului cultural ca factor-cheie de dezvoltare economică a României prin:
– Dezvoltarea de clustere de industrii creative (industria de publicitate, IT, software și jocuri pe calculator, arhitectură, design și modă, muzică, artă și cultură, film și televiziune,
meșteșuguri, industria de carte și editură) în vederea creșterii valorii adăugate în economia românească;
– Stimularea industriilor creative ca factor-cheie pentru dezvoltarea locală a zonelor slab dezvoltate.

Al treilea obiectiv este creșterea competitivității sectoarelor industriale prin:
• Implementarea Strategiei Naționale de Competitivitate 2021-2027 cu o componentă privind managementul tranziției industriale;
• Elaborarea și implementarea Strategiei Industriale a României 2023-2027 aliniată cu noua Strategie Industrială a Uniunii Europene și documentele strategice conexe, în
contextul atingerii obiectivului neutralității climatice până cel târziu în 2050 și al crizelor suprapuse de securitate, energetică și sanitară;
• Revizuirea și continuarea Programului Creșterea Competitivității Produselor Industriale, având în vedere experiența sesiunilor derulate în 2023, cu acțiuni de susținere precum: clustere, industrii creative. Programul vizează competiții de proiecte finanțate prin schema de ajutor de minimis aferentă;
• Program pentru dezvoltarea lanțurilor de producție locale. Implementarea unei scheme de ajutor de stat cu scopul de a echilibra balanța comercială a României. Domenii prioritare: activitatea de producție în industria de medicamente și de echipamente medicale; chimică; petrochimică; alimentară; de tractoare; mașini, unelte și utilaje agricole; îngrășăminte; construcția de nave; piese auto; IT; energie;
• Program de industrializare pe bază de licență. Fond de investiții care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să returneze
anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor. Domeniile prioritare: sectoarele de producție cu intensitate tehnologică medie și înaltă și sectoarele „verzi” (green) —
tranziția către o producție prietenoasă cu mediul;
• Program pentru incubatoare și parcuri industriale. Construirea/funcționalizarea a câte minimum un parc industrial/tehnologic pentru fiecare județ, cu implicarea autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii. Cel puțin unul pentru Start-up-uri în fiecare județ. Creșterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.

Obiectivul 4 este eficientizarea utilizării resurselor.
• Auditarea resurselor minerale exploatabile în vederea identificării unor oportunități de valorificare ale acestora;
• Promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție (minereu de cupru — produs finit) în România în industria cuprului prin identificarea unui investitor strategic
pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare. Acest lucru ar trebui făcut în concordanță cu dezvoltarea industriei auto pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări;
• Asigurarea exploatării superioare a grafitului în România, în vederea producerii pe teritoriul țării a bateriilor.

Obiectivul 5 constă în creșterea rezilienței industriei de apărare în noul context geopolitic
• Adoptarea și implementarea Strategiei Naționale din Industria de Apărare;
• Investiții importante în industria națională de apărare în vederea recuperării decalajelor de tehnologizare care să permită operatorilor din acest sector să fie furnizori de încredere pentru MApN;
• Realizarea de parteneriate cu companii din țările NATO pentru integrarea și producția în fabricile industriei de apărare din România a diferitelor produse și servicii, atât pentru armata română, cât și pentru export, în așa fel încât să se întoarcă o parte din procentul de 2,5% din PIB alocat apărării și în industria națională.

Ultimul obiectiv de la acest capitol în reprezintă pregătirea pentru aderarea la OECD.
• Implementarea prevederilor legislației privind guvernanța corporativă la toate societățile din portofoliul ministerului;
• Elaborarea și implementarea unei Politici Publice în domeniul supravegherii pieței pentru a fundamenta cadrul optim privind calitatea produselor și serviciilor destinate populației;
• Elaborarea unei strategii naționale de descentralizare a deciziilor limitative impuse întreprinderilor publice în vederea dezvoltării companiilor de stat profitabile, pentru a oferi servicii de bună calitate, la un preț competitiv, concomitent cu modernizarea serviciilor ofertate pe o piață concurențială. Trebuie să prioritizăm descentralizarea deciziei de stabilire a cheltuielilor pentru companiile cu capital de stat profitabile, prin mutarea deciziei la ministerul de resort, în vederea evitării birocrației și pentru dezvoltarea acestora în mod sustenabil și accelerat în concordanță cu societățile private, aceasta având impact în dezvoltarea organizatorică, economică și juridică a companiilor;
• Eliminarea limitărilor impuse de legislație companiilor cu capital de stat profitabile privind întocmirea bugetului anual de venituri și cheltuieli în vederea evitării situațiilor în care
acestea să își modifice strategia de dezvoltare în funcție de legea anuală a bugetului de stat. Acolo unde societățile sunt în domenii esențiale pentru economia țării, siguranța națională și interesul strategic pentru posturile unde specialiștii necesită un timp îndelungat de pregătire specializată și autorizare să se poată angaja personal, înainte de vacantarea posturilor, costurile cu aceștia să fie introduse în calculul productivității
muncii după perioada de formare. Dacă în domeniul privat orice companie poate să elaboreze și să pună în aplicare orice fel de politici de personal, cât timp acestea sunt în
conformitate cu legislația în vigoare, în domeniul administrației publice și al companiilor cu capital de stat această libertate este mai restrânsă. Există legi, reguli și regulamente care mai degrabă pun accentul pe uniformizare decât pe flexibilitate;
• Crearea cadrului optim prin consultarea industriilor strategice și elaborarea de politici publice pentru a diminua impactul crizelor succesive (Covid, conflictul la granițe, întreruperi lanțuri valorice), identificarea măsurilor de sprijin pentru a crește reziliența și competitivitatea industriei românești;
• Pentru România, contextul european oferă o oportunitate excelentă pentru dezvoltare industrială și locală, existând posibilitatea reală de mobilizare a unor investiții
semnificative în noile domenii-cheie ce se prefigurează. Ambițiosul program al Uniunii Europene de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, precum și previziunile de creștere a cererii de energie electrică în Europa vor determina o cerere în creștere de bunuri și servicii pentru protecția mediului și gestionarea resurselor.